Elementele culturale transcend granițele naționale și chiar ajung să amenințe uneori statul națiune, mai ales atunci când avem o cultură minoritară foarte puternică (să ne gândim și fie doar la problemele apărute în comunitățile unde sunt foarte mulți migranți care aparțin culturii arabe, sau la situația dintre provincia Catalonia și Spania). Mai mult sau mai puțin conștient, reprezentanții culturii majoritare dintr-un stat reprimă manifestările culturale minoritare, din dorința de a-și conserva identitatea nealterată.
Copiii și tinerii din Diaspora resimt cel mai acut drama înstrăinării culturale
În acest context cultural și identitar, comunitățile românești din Diaspora, deși numeroase, nu au spațiu (public cultural) suficient pentru a se manifesta. Și se pare că nici nu își doresc prea mult să îl obțină, ci vor mai degrabă să se integreze în cultura țărilor adoptive, crezând că astfel vor fi feriți de discriminare. Drama cea mai puternică o resimt generațiile de copii și tineri: deși vorbesc mai bine limba țării de adopție și îi cunosc mai bine cultura decât o știu pe cea a părinților lor, pentru statul în care trăiesc vor fi veșnic niște străini, iar pentru pentru România – înstrăinați.
Românii plecați în străinătate nu sunt foarte interesați să mențină legături culturale cu România
Nu este de mirare așadar că mulți cititori ai știridiapora.ro care au participat la sondajele ARGUMENT par că nu sunt interesați de subiectul păstrării unor legături puternice cu România: aproximativ o treime dintre respondenți au ales varianta de răspuns ˝nu știu˝ atunci când au fost întrebați dacă organizarea unor diverse manifestări culturale i-ar ajuta să păstreze mai bine legăturile cu țara.
Târgurile de produse românești sunt considerate cele mai utile pentru menținerea legăturilor cu țara de origine
Pentru mulți români din Diaspora, legăturile cu țara înseamnă în mare parte legăturile cu familia și prietenii apropiați, mai puțin legături de ordin cultural sau economic, după cum reiese din studiile ARGUMENT. Astfel, nu este de mirare că cititorii știridiapora.ro nu sunt foarte receptivi la evenimente cu actori, cântăreți români (doar 25.2% consideră că i-ar ajuta să păstreze mai bine legăturile cu țara), nici la evenimente cu scriitori români (doar 26.8% consideră că i-ar ajuta să păstreze mai bine legăturile cu țara), nici la târgurile de carte în limba română (doar 28.3% consideră că i-ar ajuta să păstreze mai bine legăturile cu țara) și nici la expoziții de artă cu artiști români (doar 29.9% consideră că i-ar ajuta să păstreze mai bine legăturile cu țara). În schimb, mai apreciate ar fi festivalurile de tradiții românești (36.1% dintre cititori consideră că i-ar ajuta pe cei din Diaspora să păstreze mai bine legătura cu România) și târgurile de produse românești (preferate de 39.6% dintre cititori).
Românii plecați în străinătate se așteaptă ca România să-i sprijine în deciziile luate, fie că vor să rămână în străinătate, fie că vor să se întoarcă
Concluzia generală este că românii plecați în străinătate nu își doresc neapărat ca România să îi ajute să păstreze cât mai bine legăturile cu țara, ci mai degrabă se așteaptă ca România să găsească variante să îi sprijine în decizia pe care au luat-o, fie că este vorba de a rămâne în străinătate – caz în care se așteaptă ca autoritățile române să le faciliteze integrarea în statul adoptiv, fie că este vorba de a se întoarce acasă – caz în care se așteaptă ca autoritățile române să aibă capacitatea de a crea condiții de trai decente. Această percepție este întărită și de interesul scăzut de a vinde în România produse sau servicii pe care ei le produc în țările în care locuiesc acum (doar 26.5% consideră că vânzarea în țară a produselor oferite de Diaspora ar întări legăturile cu țara de origine). Numai puțin peste o pătrime dintre respondenți cred că legăturile cu România ar putea fi menținute mai bine prin organizarea unor întâlniri între Diaspora și oameni de afaceri români.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
