Litrul de motorină a sărit de pragul de 9 lei. De la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% şi nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici. În zona Barbu Văcărescu, Bucureşti, nicio staţie nu mai comercializează motorină standard sub preţul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în staţiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil, notează Ziarul Financiar.
Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piaţă. Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.
Șoferii români au anunțat un amplu protest pe rețelele de socializare și încă de astăzi au început să blocheze pompele în benzinării.
Evenimentul intitulat „Proteste in toată țara contra prețului carburantului!” a fost anunțat pe rețelele de socializare. Până acum aproape 200.000 de persoane și-au anunțat participarea la protest. Evenimentul ar urma să aibă loc joi, 30 iunie 2022, începând cu ora 12:00. „E timpul să facem ceva, ieșiți în stradă, blocați pompele!”
Motorina, la pragul de 9 lei pe litru
La nivelul UE, dependenţa de importurile de petrol este de circa 96%
La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunţat cel de-al şaselea pachet de sacţiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului“, au anunţat liderii europeni. În 2021, UE a importat ţiţei în valoare de 48 de miliarde de euro şi produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia.
La nivelul UE, dependenţa de importurile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri.
Astfel, consecinţele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de aşteptat ca presiunea pe preţ să rămână extrem de ridicată. În cazul României, producţia internă de petrol asigură a treime din necesarul de consum, estimat la 10,4 milioane de tone în 2020, restul este importat. Pe datele din 2020, Kazahstanul este cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, 51% din cantităţile importate venind de acolo. Apoi, vine rândul Rusiei cu o treime din necesarul de import, 7% fiind adus din Irak, iar restul din alte state, după cum arată datele furnizate de compania de consultanţă Roland Berger.
Raportat la consumul total de petrol al României, Rusia are o pondere de 22%, pe datele din 2020. Problema foarte delicată este că în acest moment, petrolul kazah, care acoperă 35% din consumul total, ajunge local printr-o conductă, CPC, de 1.500 de kilometri care traversează Rusia, este controlată în proporţie de 24% de ruşi, robinetul de la Marea Neagră fiind tot pe teritoriul lor, la Novorossiysk. De aici, petrolul ajunge pe cale maritimă la Constanţa. Dar dacă la energie şi gaze naturale există soluţii, unele chiar pe termen scurt, la petrol opţiunile sunt limitate tocmai din cauza modului în care „aurul negru“ ajunge local. Acesta fiind contextul, în care accesul la resursă devine extrem de dificil, un scenariu ar fi ca guvernele să apeleze la măsuri de reducerea a consumului prin raţionalizarea acestuia. Până în acest moment, România nu a luat nicio măsură pentru protejarea consumatorilor de scumpirile istorice la carburanţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
