În sentința furnizată de Curtea Superioară de Justiție din Andaluzia, Judecătoria Provincială i-a condamnat pe fiecare dintre cei patru români cercetați la 40 de ani și 8 zile de închisoare pentru opt infracțiuni de trafic de ființe umane, o infracțiune de exploatare prin muncă, precum și 16 ani și 4 zile închisoare pentru două infracțiuni de trafic de ființe umane agravate în concurs medial cu infracțiunea de exploatare prin muncă. Infracțiunile pentru care au fost acuzați au avut loc în ședința orală de la Secția pentru Imigrări și Trafic de Ființe Umane al procurorului provincial din Sevilla. Instanța a stabilit limita maximă de executare efectivă a pedepsei la 20 de ani de închisoare, în conformitate cu prevederile articolului 76 din Codul Penal spaniol.
Cele două infracțiuni agravate au fost cele săvârșite de inculpați asupra victimei minore și fratelui acesteia, întrucât „nu există nicio îndoială că circumstanțele personale ale ambilor frați (minor, deficiență mintală, sarcină) afectează vulnerabilitatea acestora în ceea ce privește munca la care au fost supuși, inculpaţii utilizând aceleaşi mijloace înşelătoare şi coercitive ca la restul părţilor vătămate”.
De asemenea, Secția a III-a impune o interdicție de 15 ani a comunicării și a proximității la 300 de metri de victime, pe care trebuie să le despăgubească în solidar cu suma totală de 100.000 de euro pentru prejudiciul moral cauzat, întrucât în speță „există o situație de neliniște, umilire și impact emoțional asupra victimelor din cauza atitudinilor vădit degradante, umilitoare, jignitoare și repetate pe care au fost nevoite să le suporte și care își are originea în acțiunea rău intenționată a acuzatului”.
„Nu este, așadar, vorba despre reacția la o acțiune izolată, ci la o acțiune menținută de-a lungul timpului și generată de inculpați, al cărei scop a fost o exploatare infamă a oamenilor cu desconsiderare totală a valorilor primare”, potrivit sentinței care nu este definitivă și împotriva căreia se poate depune contestație în fața TSJA.
Olanda. Avere confiscată și români arestați sub acuzația de exploatare. Polițiștii caută martori
Înșelați cu promisiuni false de două ori
Curtea consideră că este dovedit faptul că, de la o dată nedeterminată, cei patru condamnați s-au dedicat primirii conaționalilor români în casele pe care le-au ocupat anterior și angajării acestora pentru a lucra în câmpurile din Spania, astfel că unul dintre inculpați a fost ajutat în această activitate de soția sa în sarcini de conducere și control casnic și de copiii săi, care au colaborat la transferurile și custodia acestor persoane.
În februarie 2020, victimele au decis să călătorească din țara lor de origine, România, în Spania, cu așteptarea unui loc de muncă și a unei locuințe „optime” care le-a fost promisă de o persoană care nu a fost urmărită penal în acest caz. „Departe de a respecta promisiunile menționate”, persoana care le-a promis ul loc de muncă și o locuință i-a găzduit într-o casă dintr-un oraș din Zamora care, potrivit uneia dintre victime, „avea condiții nesănătoase”, regăsindu-se astfel „supraaglomerați într-o clădire care nu avea electricitate sau apă și fără să primească niciun salariu pentru munca pe care o făceau”, întrucât erau „datori” pentru călătoria din România în Spania.
Unul dintre inculpați, tatăl familiei, a luat cunoștință de condițiile precare în care se aflau acești compatrioți, astfel încât a profitat de situația „de vulnerabilitate și dezrădăcinare în care se aflau pentru că nu cunoșteau limba spaniolă” și le-a oferit posibilitatea de a-i muta la Sevilla, „promițându-le un loc de muncă bine plătit la câmp, întrucât le-a spus că vor percepe 25 de euro pe sac de cartofi recoltați”, precum şi că „ar avea o cazare decentă”.
„Tentați de condițiile oferite” de inculpat, „și crezând cu fermitate că se supun realității”, muncitorii români au acceptat oferta, fiind ridicați la Zamora în perioada aprilie – mai 2020 de cei anchetați, care i-au transferat în autovehiculele lor la Sevilla, orașul Sanlúcar la Mayor, unde au ocupat o casă, „găzduindu-i pe toți într-o cameră la ultimul etaj, unde aveau doar cinci saltele distribuite pe podea”, cu o fereastră cu gratii care nu avea sticlă.
Astfel, „le lipseau electricitate și apă, condițiile de sănătate și de locuibilitate pe care trebuiau să le suporte fiind foarte precare”, spune instanța, adăugând că, odată ajuns la Sevilla, unul dintre cei anchetați le-a cerut să-și predea personal documentația cu scuza de „prelucrarea actelor pentru a-și putea regulariza situația de angajare în Spania”, serviciu pentru care fiecare ar trebui să plătească 530 de euro. Acuzații i-au „taxat” pe muncitorii români cu ceea ce ei primeau din munca de pe câmp. Totuși „nu a existat nicio documentație pentru a le gestiona banii primiți, datoria a fost menținută, ba chiar a crescut cu presupusa datorie apărută în urma tranportului lor din Zamora în Sanlúcar la Mayor, plată pentru individul care nu a fost urmărit penal”. Poliția Națională și Garda Civilă au arestat inițial opt persoane, dar doar patru au fost trimise în judecată.
Țipau la muncitori și îi insultau
Tribunalul din Sevilla consideră că este dovedit, de asemenea, că unul dintre condamnați „le-a ordonat să predea telefoanele mobile, sau altfel le-a luat cartela SIM, împiedicându-i astfel să comunice cu exteriorul”, în timp ce programul de lucru „era de la 8 dimineața până la 18:00, cu doar o scurtă pauză pentru o gustare”.
La acest punct, instanța a reținut faptul că, în lunile în care locuiau cu inculpații, muncitorii români au fost transportați de la o fermă la alta de către aceștia, unul dintre ei indicând „ca fiecare să își asume o plată de cinci euro pentru fiecare zi, în contul benzinei consumate”, datorie majorată cu alte cheltuieli, precum hrana, tutunul sau cheltuielile făcute la atelierul de reparații auto, cauzate de avariile vehiculului.
Când au ajuns la ferma la care trebuiau să lucreze, unul dintre condamnați „a conturat ordinele de muncă, asistat în sarcinile de control și supraveghere de soția și copiii săi. Țipau la muncitori și îi puneau să muncească mai repede”, insultându-i, numindu-i „proști, porci”, la care se adaugă că „au pus-o pe minoră, care era însărcinată , să muncească, chiar și când se afla deja într-o stare foarte avansată de sarcină”.
Uneori nu primeau niciun ban
„Departe de a primi vreun salariu, maximul pe care îl primeau victimele era de 10, 15 sau 20 de euro pe săptămână, cu care trebuiau să-și procure alimente. Au fost câteva săptămâni în care nu au primit nimic, uneori fiind nevoiți să caute mâncare în containerele de gunoi”, susține instanța, care adaugă că, în orice caz, victimele „nu puteau părăsi locuința dacă nu erau însoțite de un membru al familiei de români”.
Ca urmare a tuturor celor de mai sus, cei afectați „nu au putut economisi nimic, așa că datoria lor era în creștere, iar în momentul în care au cerut să li se permită să se întoarcă în România”, inculpatul a răspuns că „atâta timp cât nu au achitat datoriile, nu puteau pleca”.
Curtea arată că această situație a persistat până în decembrie 2020, când inculpații, după ce au reușit să ocupe o a doua proprietate în Sanlúcar la Mayor, și-au împărțit compatrioții între cele două proprietăți „pentru a continua să-și controleze victimele, condițiile din a doua locuinţă fiind la fel de deficitare ca cele din prima”.
Inculpații „au impus aceste condiții victimelor lor, abuzând de situația lor economică precară, de resursele intelectuale limitate, de necunoașterea limbii spaniole și de retragerea actelor de identitate”. Astfel, victimele trebuiau să lucreze în continuare în condiţiile impuse de inculpaţi.
În data de 23 decembrie 2020 a fost primită o sesizare la Brigada de Imigrări și Frontiere a Postului de Poliție din Sevilla. Astfel, s-a verificat situația celor zece români exploatați. Au fost efectuate descinderi și percheziții cu autorizație judiciară în cele două locuințe menționate anterior, astfel încât s-a procedat la eliberarea victimelor și arestarea celor patru inculpați grație unei operațiuni comune desfășurate de Politia Naționala și Garda Civilă.
Zeci de muncitori români, exploatați în Portugalia. Fenomenul este în creștere
Inculpații au profitat de vulnerabilitatea muncitorilor români
Curtea apreciază că varianta dată de părțile vătămate, prin mărturie preconstituită, „coincide în mod substanțial cu modul în care a procedat învinuitul, anterior semnalat și cercetat, cu diferite elemente coroborante care susțin și permit deplina credibilitate a mărturiei incriminatoare a victime”, precum declarațiile diverșilor polițiști, rezultatul intrării și percheziționării ambelor case sau declarațiile martorilor fiecăreia dintre victime, care „constituie un element important de coroborare a realității celor spuse de ceilalți”.
„Declarațiile victimelor dovedesc realitatea dezrădăcinării suferite prin înșelăciune, în așteptarea unui loc de muncă și a unei îmbunătățiri a nivelului de trai, care le-a determinat decizia de a părăsi, în primul rând, țara lor de origine și, mai târziu, în fața dezamăgirii suferite de tratamentul și exploatarea răpitorului inițial, de a schimba orașele în speranța unor promisiuni noi și înșelătoare de muncă, salariu și condiții mai bune de cazare”, subliniază instanța, care accentuează că aceste „promisiuni” au fost făcute de liderul inculpaților „în complicitate” cu soția și copiii săi și „cu cunoașterea situației de vulnerabilitate și nevoie” a celor afectați.
„De aceste împrejurări au profitat inculpații pentru a-i ademeni pe domeniile lor, în scopul exploatării lor prin muncă și prin impunerea de datorii”, explică sentința finală care impune suplimentar inculpaților sancțiunea de descalificare specială pentru orice profesie, meserie sau activitate, remunerată sau nu, care implică contactul regulat și direct cu persoane minore pentru o perioadă mai mare de șase ani și o zi mai lungă decât durata de detenție impusă.
------------------------------------
Dragi cititori, pagina de Facebook a site-ului ȘtiriDiaspora întâmpină probleme din cauza unor restricții abuzive care ne limitează impactul, iar astfel nu mai putem ajunge la dumneavoastră. Dacă doriți să fiți în continuare la curent cu cele mai importante știri și evenimente din Diaspora, vă rugăm să urmăriți și noua pagină a site-ului nostru:
https://www.facebook.com/stiridiasporaexclusiv
Vă mulțumim ca sunteți alături de noi,
Echipa ȘtiriDiaspora
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
