''Mâine (...) voi propune Consiliului de Miniştri graţierea a nouă condamnaţi'' pentru rolul lor în tentativa de secesiune, a declarat liderul socialist în prestigiosul Gran Teatre del Liceu din Barcelona.
Într-o punere în scenă atent orchestrată, Sanchez a declarat că ''guvernul spaniol a optat pentru reconciliere'' şi ''a crezut că această măsură de graţiere va deschide această cale'', în timp publicul cerea o ''amnistie'' completă.
În timp ce graţierea îi va scuti pe condamnaţi de restul pedepsei şi le va permite să iasă din închisoare, amnistia, de care guvernul nu vrea să audă, ar însemna ştergerea completă a infracţiunii, explică AFP.
Tentativa de secesiune a bogatei regiuni din nord-estul Spaniei a fost una dintre cele mai grave crize politice prin care a trecut Spania de la sfârşitul dictaturii lui Franco, în 1975.
În pofida interdicţiei justiţiei, guvernul regional al liderului pro-independenţă Carles Puigdemont a organizat un referendum de autodeterminare, care a fost marcat de violenţe poliţieneşti care au făcut înconjurul lumii.
Premierul Sanchez anunţă graţierea activiştilor catalani
Câteva săptămâni mai târziu, parlamentul catalan a declarat unilateral independenţa regiunii, provocând reacţia imediată a guvernului spaniol, aflat atunci sub conducerea conservatorilor, care a demis guvernul regional şi a pus regiunea autonomă sub tutelă.
Urmăriţi penal, liderii pro-independenţă, precum Carles Puigdemont, au părăsit Spania sau au ajuns în spatele gratiilor.
Condamnarea a nouă dintre ei, în octombrie 2019, la pedepse cuprinse între 9 şi 13 ani de închisoare, pentru răzvrătire, a dus la demonstraţii masive în Catalonia, dintre care unele au degenerat în gherilă urbană, în special în Barcelona.
Respinsă de Curtea Supremă care îi condamnase, graţierea lor nu este pe placul majorităţii spaniolilor. Potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Ipsos, 53% dintre ei se opun, în timp ce în Catalonia o mare majoritate (68%) este în favoarea acesteia.
Dreapta a mobilizat câteva zeci de mii de persoane în centrul Madridului, la 13 iunie, împotriva acestei graţieri, despre care spune că este motivată doar de dorinţa lui Pedro Sanchez, al cărui guvern minoritar este susţinut de o parte a mişcării pro-independenţă, de a rămâne la putere.
Sanchez, care intenţionează să se adreseze Camerei Deputaţilor pe 30 iunie pentru a explica controversata măsură, a primit săptămâna trecută sprijinul patronatelor spaniole, care se opun totuşi separatismului, şi al bisericii catalane.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
