La aproape cinci ani după secesiunea eşuată a Cataloniei de Spania, mitingul de duminică a avut tema „Să revenim pentru a câştiga: Independenţa!”
Iniţial, nu au existat informaţii de la organizator, mişcarea cetăţenească separatistă /ANC/ sau poliţie privind numărul de participanţi.
Cu toate acestea, observatorii au estimat că a fost mai mic decât anul trecut, când poliţia a afirmat că erau 108.000 de participanţi, iar ANC a indicat că au fost 400.000 de demonstranţi. În anii de dinaintea pandemiei, la manifestaţiile pe această temă au participat peste un milion de oameni.
Comitetul ONU pentru drepturile omului acuză Spania că le-a încălcat drepturile liderilor separatişti catalani
Comitetul ONU pentru drepturile omului a acuzat la finele lunii august Spania că a încălcat drepturile fostei conduceri secesioniste a regiunii Catalonia, informează AFP. Autorităţile de la Madrid i-au suspendat din funcţii pe liderii separatişti înainte ca aceştia să fi fost condamnaţi pentru tentativa de secesiune din 2017.
Comitetul, care are competenţa de a soluţiona reclamaţiile unor persoane particulare, a fost sesizat în 18 decembrie 2018 de fostul vicepreşedinte al guvernului regional catalan, Oriol Junqueras, şi de trei miniştri ai Cataloniei - Raul Romeva, Josep Rull şi Jordi Turull - aflaţi atunci în închisoare.
Concluziile comitetului, transmise miercuri presei, arată că Spania le-a încălcat drepturile reclamanţilor, deoarece decizia de a-i inculpa pentru rebeliune, care a atras automat suspendarea din funcţiile publice înainte de condamnare, nu s-a bazat pe "motive rezonabile şi obiective prevăzute de lege".
Comitetul arată că rebeliunea este o infracţiune care presupune „o revoltă violentă împotriva ordinii constituţionale”, iar în timpul tentativei de secesiune cei patru conducători catalani au cerut populaţiei „să rămână strict paşnică”, deci acuzaţia care li s-a adus a fost neîntemeiată.
Helene Tigroudja, membră a comitetului, a declarat că acest organism al ONU „a depăşit o etapă importantă, afirmând că garanţiile împotriva restrângerii drepturilor politice trebuie aplicate mai riguros dacă aceste restricţii intervin înainte, nu după o condamnare pentru o infracţiune gravă”. Ea a subliniat că decizia de suspendare a unor oficiali aleşi în funcţii „trebuie să se bazeze pe legi clare şi previzibile care stabilesc motive rezonabile şi obiective”.
Cei patru lideri catalani au fost condamnaţi în octombrie 2019 pentru răzvrătire, infracţiune care - spre deosebire de rebeliune - nu implică violenţe. În consecinţă, s-a renunţat la suspendarea lor, iar în iunie 2021, guvernul spaniol condus de Pedro Sanchez i-a graţiat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
