Muzicianul român Mihai Crețu nu va primi despăgubirile de 14 milioane de euro pe care le cerea pentru demolarea vilei sale ilegale construite în Ibiza. Celebrul artist și-a ridicat un conac de lux pe un vârf de deal din Ibiza, unde construcția era interzisă, după ce a primit o autorizație de la o primărie în care guverna Partidul Popular (PP).
Unul dintre cele mai controversate cazuri l-a implicat pe Mihai Crețu, celebrul muzician român, autor al unor compoziții de prestigiu la casa de discuri Enigma. Crețu dorea să construiască un conac de lux pe vârful muntelui es Corrals d'en Guillem, în Santa Agnès (Sant Antoni de Portmany), în ciuda faptului că legislația interzicea acest lucru, întrucât se afla într-o zonă declarată arie naturală de interes special (ANEI).
Vârful dealului a fost declarat total neconstruibil prin Legea spațiilor naturale. Cu toate acestea, la 29 aprilie 1997, Consiliul Local Sant Antoni a autorizat construcția casei de lux, cu o suprafață maximă de 700 de metri pătrați. Primarul comunei a fost popularul Antoni Marí Tur, funcție pe care a deținut-o între legislaturile din 1987 și 2003.
Conacul imens al lui Crețu, demolat: Cei care au văzut interiorul uriașei case au comparat-o cu palatele lui Saddam Hussein și au descris bogății de tot felul"
Vila construită ilegal avea și un studio de înregistrări muzicale, așa cum a documentat jurnalistul și scriitorul Joan Lluís Ferrer în Ibiza: la destrucción del paraíso (Balàfia Postals, 2015).
De altfel, ecologiștii au dus o bătălie în instanță deoarece, în ciuda ilegalității, buldozerele au început să demoleze vârful muntelui pe care era planificată vila. "Cei care au văzut interiorul uriașei case au comparat-o cu palatele lui Saddam Hussein și au descris bogății de tot felul", spune Ferrer. "În realitate, era un cartier de locuințe înconjurat de ziduri", spune el.
În ciuda faptului că autorizația municipală de construire a conacului într-o zonă protejată, care nu permitea construcția, era de 700 metri pătrați, Crețu a mers mai departe, casa de lux având o suprafață de 3.150 metri pătrațu. În ciuda acestui fapt, Ajuntament de Sant Antoni a acordat certificatul final de construcție în iunie 2000, în ciuda faptului că imobilul nu respecta "cu scrupulozitate" ceea ce era autorizat, spune Ferrer. Cu toate acestea, în certificat se preciza că imobilul respecta autorizațiile acordate.
Instanțele s-au pronunțat pentru prima dată în noiembrie 2001, când un tribunal din Palma a declarat "nulitatea radicală" a autorizației de construcție acordate de primărie, dând dreptate recursului depus de GEN-GOB. Judecătoarea Carmen Frígola Castillón a ordonat demolarea conacului.
„Amnistia Crețu“
După patru ani ai primului guvern progresist din comunitatea autonomă (1999-2003), Jaume Matas, din partea Partidului Popular, a revenit la președinția guvernului, în perioada cea mai convulsivă a acestuia, marcată de numeroase cazuri de corupție care au început să afecteze arhipelagul balear.
Prin Legea de însoțire a bugetului din 2004, guvernul a inclus un articol care legaliza automat casele care aveau aceleași caracteristici ca cele ale lui Mihai Crețu, motiv pentru care a fost cunoscută sub numele de "amnistia Crețu".
Spre deosebire de alte ocazii, legalizarea a fost urmărită printr-o lege bugetară, și nu printr-o modificare a legilor de urbanism sau a LEN în sine. Cu toate acestea, instanțele de judecată au constatat ulterior că acest articol este ilegal, fiind astfel lipsit de efect.
Crețu, condamnat pentru o infracțiune împotriva teritoriului
La 9 decembrie 2013, Tribunalul Provincial din Palma l-a condamnat pe Mihai Crețu la șase luni de închisoare pentru o infracțiune împotriva amenajării teritoriului. Pedeapsa a fost comutată într-o amendă de 10.800 de euro. Celebrul muzician a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată către Consiliul Local Sant Antoni cu titlu de răspundere civilă.
Înalta Curte de Justiție a Insulelor Baleare (TSJIB) a respins recent faptul că Primăria Sant Antoni trebuie să îl despăgubească pe Crețu cu 14 milioane de euro pentru demolarea casei sale de lux, potrivit Diario de Ibiza.
Aceleași informații subliniază că hotărârea Înaltului Tribunal al Insulelor Baleare confirmă hotărârea anterioară a Tribunalului Administrativ numărul 2 din Palma, care a concluzionat că dezvoltatorul a comis o "rea intenție" și o "neglijență gravă" în prelucrarea licenței acordate de Consistoriu în 1997, precum și în lucrările de extindere ilegale efectuate ulterior.
Cine este Mihai Crețu?
Mihai Crețu, cunoscut ca Mihai Cretu și Mihai Cretu (n. 18 mai 1957, București, România), este un muzician și producător muzical român, activ muzical în Germania și Europa de Vest, domiciliat în insula spaniolă Ibiza, cunoscut mai ales ca fiind creatorul proiectului muzical Enigma. În perioada 1988 - 2007, a fost căsătorit cu cântăreața germană Sandra. El este totodată și vărul lui Mădălin Voicu
Mihai Crețu, cunoscut sub pseudonimul artistic de Curly M.C., a lucrat înaintea proiectului său muzical Enigma cu numeroși producători, muzicieni și artiști, printre care se numără Sandra Crețu, Frank Farian, Boney M, Goombay Dance Band, Peter Cornelius, Manfred "Tissy" Thiers și Mike Oldfield. În timpul rulării proiectului Enigma a colaborat cu alți muzicieni precum sunt Jens Gad, Frank Peterson, David Fairstein, ATB, Jam & Spoon, Peter Ries, Ruth-Ann Boyle și Andru Donalds.
Axat pe producere și aranjament muzical, Crețu lucrează în propriul său studio muzical, numit Studioul A.R.T., situat chiar la reședința personală a cuplului Michael și Sandra Cretu, din insulele Baleare, pe insula Ibiza.
Conform propriului său web site, până la finele anului 2001, Mihai Crețu ar fi vândut peste 100 de milioane de albume
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
