Tribunalul Provincial din Cantabria a condamnat-o la șase ani de închisoare pe o dansatoare româncă dintr-un club de noapte din Cantabria care a înșelat cu aproape un milion de euro în trei ani un client cu care construise o relație de "strânsă prietenie".
Într-o sentință, publicată luni și care poate fi atacată la Înalta Curte de Justiție din Cantabria, instanța o consideră pe acuzată autoare a unui delict de fraudă în formă continuată și, alături de pedeapsa cu închisoarea, i-a aplicat o amendă de 4.320 de euro și plata unei despăgubiri egale cu suma fraudată (922.000 de euro).
Femeia este acuzată că a profitat de relația de încredere pe care a avut-o cu acel bărbat pentru a-i cere bani, în ocazii succesive, până l-a lăsat falit, scoțând de la el aproape un milion de euro. Potrivit sentinței, femeia, cetățean român, l-a cunoscut pe bărbat în clubul de noapte în care lucra, iar cei doi au stabilit "o relație de prietenie intimă". Profitând de această relație de încredere și "cunoscând faptul că bărbatul avea bunuri", inculpata a pus la cale "o serie de acțiuni cu scopul de a obține de la acesta cât mai mulți bani", se arată în motivarea titrată de El Diario Montanes.
Astfel, ea i-a cerut diferite sume "cu justificări care nu erau adevărate, cum ar fi boli, accidente și situații familiale critice, toate situații extreme care necesitau intervenție economică pentru a fi rezolvate și mai ales pentru a fi vindecate".
O româncă din Spania a „stors“ un milion de Euro de la un client
Printre situațiile "inventate", femeia i-a spus că va trebui să fie operată pentru extirparea uterului, a ovarelor și reconstrucția sânilor, dar și pentru o tumoră pe creier, precum și că trebuie să urmeze tratamente de chimioterapie și radioterapie. De asemenea, i-a spus că banii se aflau într-o bancă din România. Când victima a cerut banii înapoi sau a cerut explicații, inculpatul "a inventat că a fost păcălită de avocatul ei din România pentru a recupera banii sau de directorul băncii unde avea banii".
În aceste cazuri, ea a povestit "situații de corupție în țara sa" și a cerut mai mulți bani "pentru a putea recupera suma totală datorată, fie pentru a debloca conturile, fie pentru că terțe părți, cum ar fi directorul băncii sau avocatul, i-au cerut acest lucru".
În sentință se explică faptul că, pentru ca bărbatul să-i dea în continuare bani, inculpata "a semnat documente de recunoaștere a datoriilor în care erau contemplate scuzele și scopurile narate", aceasta "cunoscând atât falsitatea conținutului acestor motive, cât și lipsa de voință de a restitui vreo sumă".
Printr-un astfel de șiretlic, a primit între 2015 și 2017 suma totală de 922.000 de euro, sumă pe care bărbatul a obținut-o prin vânzarea a trei imobile și cu ajutorul a cinci împrumuturi pe care le-a solicitat de la un prieten și alte patru de la bănci. În momentul în care condamnatul "a avut convingerea că nu va mai obține mai multe beneficii economice, a rupt orice relație cu partea vătămată și a dispărut de la domiciliul său obișnuit".
Românca l-a mințit că trebuie să-și scoată uterul și o tumoră de pe creier
La aprecierea probelor, instanța nu a dat veridicitate declarației inculpatei, care a declarat că partea vătămată i-a dat banii "de bună voie", că aceștia erau destinați să acopere "lucrurile lui" și că nu a întrebat niciodată pentru ce îi dorește. Pentru Curte, această versiune "este surprinzătoare pentru bunul simț" și, de asemenea, "nu poate fi luată ca adevărată", deoarece în declarația sa din faza de cameră preliminară a vorbit despre o intervenție chirurgicală în România pentru cancer la sân, fără a-și putea aminti medicul care a tratat-o sau tratamentul pe care l-a primit.
Este vorba de o "contradicție de o importanță suficientă pentru a pune la îndoială mărturia sa, ceea ce o împiedică să fie credibilă", se arată în sentință, care consideră, dimpotrivă, că declarațiile bărbatului "au fost credibile, coerente între ele și cu restul procedurilor și nu sunt denaturate de niciun element". În acest sens, arată că acestea au fost coroborate cu mărturiile a două persoane care au compărut la proces - fratele părții vătămate și prietenul care i-a împrumutat bani -, precum și cu probele documentare administrate - conversații de mesagerie mobilă și documente de recunoaștere a datoriei.
În ceea ce privește primele, arată că din conținutul acestora "se desprind toate justificările și solicitările care au constituit înșelăciunea, toate gravitează în jurul nevoilor pe care inculpatul le inventează pentru ca ea să-i dea tot mai mulți bani și pentru a putea recupera ceea ce îi împrumutase deja inițial".
Relația cu el, „a fost o minciună menită să obțină banii“
În plus, prin aceste mesaje este acreditată "insistența" ei și solicitarea de mai mulți bani pentru a recupera ceea ce fusese deja împrumutat "sub amenințarea de a nu mai recupera restul, apelând mereu la încrederea pe care el trebuia să o aibă în ea".
În ceea ce privește recunoașterile de datorie, pe care aceasta a recunoscut că le-a semnat, instanța subliniază că prin semnarea acestora "inculpata a dat o aparență mai mare de înșelăciune cu privire la rambursarea pe care urma să o facă, întrucât sunt documente considerate ca fiind un act juridic între părți și înzestrate cu legalitate".
În sfârșit, în ceea ce privește eventuala întrunire a circumstanței agravante a abuzului de încredere solicitată de acuzații, Curtea reamintește că este o circumstanță care presupune ca, alături de înșelăciunea caracteristică infracțiunii de înșelăciune, să existe o situație anterioară și fără legătură cu actele frauduloase, care să fie abuzată.
În acest sens, înțelege că această împrejurare nu există, întrucât "această relație a fost creată, de către inculpat, cu unicul scop de a proceda la jefuirea bunurilor" părții vătămate. "Din punctul de vedere al victimei, aceasta a acționat pentru că a vrut să mențină acea relație, iar inculpatul profită de încrederea pe care a dobândit-o cu el și o folosește pentru a obține sumele livrate", spune el.
Pe scurt, "încrederea, prietenia, relația, nu a fost anterioară și nici nu s-a datorat altor cauze, nu s-a bazat pe loialitate sau fidelitate; prietenia a fost falsă, fictivă, a fost o minciună menită să obțină banii, ceea ce este evident în momentul în care inculpatul încetează să mai aibă orice contact cu victima în momentul în care încetează actele de dispoziție în favoarea acesteia", conchide acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
