Din nefericire pentru Anna, dragostea s-a transformat într-un coșmar într-un timp foarte scurt. "Acest tip m-a amenințat și m-a bătut foarte rău, obligându-mă să mă prostituez", spune Anna. "Aducea bărbați în casă pentru ca eu să fac sex cu ei, chiar dacă nu voiam.”
După câteva luni românca a fost trimisă în Spania
"Am ajuns în Ciudad Real, unde mă aștepta o româncă. M-a dus la ea acasă, unde locuiau o altă româncă și fiica ei de 6 ani”. În această casă a fost forțată să se prostitueze și amenințată că i se va face rău dacă se va duce la poliție. "Mi-au spus că nu li se va întâmpla nimic pentru că aveau o familie importantă și mulți prieteni în România care erau proxeneți și care îmi puteau face mult rău", povestește ea.
Anna singură și fără resurse, pentru că banii pe care îi câștiga trebuiau trimiși în România pentru băiatul care a trimis-o în Spania. După o lună de stat în acea casă, "m-au obligat cu amenințări cu moartea să merg la Madrid și, odată ajunsă aici, mă aștepta din nou o femeie de origine română, care m-a dus într-un apartament unde locuia o altă româncă. În această casă mi s-a spus că trebuie să lucrez pe strada Montera și că voi fi supravegheată tot timpul de două fete", explică ea. Banii pe care îi câștiga erau împărțiți între femeia din apartamentul în care locuia și prietenul care îi devenise proxenet.
Românca nu a mai suportat chinul și a mers la poliție
Anna s-a aflat în această situație pe strada Montera timp de aproape două luni. Dar, într-o zi, nu a mai putut suporta. "M-am dus la poliție și am făcut plângere", spune ea.
Din acel moment, situația ei s-a schimbat: "M-au pus în contact cu Asociația pentru prevenirea, reintegrarea și îngrijirea femeilor prostituate (APRAMP) iar acum sunt foarte bine și fericită, am ieșit de aproape 4 luni, studiez spaniola și merg la ateliere de calculatoare și de cusut, pentru a mă instrui și a-mi putea găsi un loc de muncă", explică ea.
Un final fericit care, totuși, nu este același pentru mulți, dar care poate fi obținut doar prin colaborarea dintre organismele publice și asociațiile și inițiativele private.
În acest sens, la sfârșitul lunii septembrie, ministrul regional al sănătății, Enrique Ruiz Escudero, a semnat un acord cu APRAMP în vederea dezvoltării unui program de însoțire a femeilor care se prostituează către resursele de asistență medicală primară. În acest fel, Comunitatea din Madrid permite mediatorilor APRAMP - care sunt adesea supraviețuitori ai traficului de persoane - să ofere informații, însoțire și mediere interculturală acestor persoane în timpul accesului lor la resursele de sănătate.
Harta traficului de persoane în Madrid: 90% dintre femeile care se prostituează sunt victime ale traficului de persoane
În acest punct, povestea Annei duce direct la unul dintre scenariile la care ne gândim când vorbim despre prostituția din Madrid: strada Montera. Dar sunt mult mai multe, de la Colonia Marconi - unde, în prezent, 9 din 10 clienți sunt amendați, Parque del Oeste sau Casa de Campo, până la cluburile de pe marginea drumului sau, mai nou, case și apartamente.
De fapt, de la intrarea în vigoare a Legii privind siguranța cetățeanului și mai ales, de la apariția pandemiei Covid-19, aceste spații private au devenit cele mai prolifice locuri de exploatare sexuală a femeilor precum Anna în orașe precum Madrid.
Acestea sunt spații în care intimitatea permite un control mai redus din partea organismelor publice și private asupra condițiilor fizice și psihologice ale acestor femei, dar le permite, de asemenea, să rămână anonime, ceea ce facilitează exploatarea lor, indiferent de originea lor.
Sunt latino-americane, spaniole, africane, asiatice, europene, dar cifrele nu mint: potrivit Asociației pentru prevenirea, reintegrarea și îngrijirea femeilor prostituate (APRAMP), peste 90% dintre femeile care se prostituează sunt victime ale traficului de persoane sau ale exploatării sexuale.
APRAMP: Nu există un singur profil de femeie care poate fi prostituată
Mediatorii APRAMP au detectat o creștere a numărului de femei cu vârsta sub 25 de ani, deși precizează că "nu există un singur profil de femeie care poate fi prostituată".
"De fapt, dacă încercăm să facem un profil, îi lăsăm pe mulți pe dinafară și îndepărtăm accentul pe faptul că oricare dintre noi, într-o situație de extremă vulnerabilitate, poate ajunge într-o astfel de situație", asigură Rocío Mora, director al APRAMP.
Un exemplu în acest sens este pandemia, o perioadă în care numărul acestora a crescut semnificativ. "Frontierele au fost închise, populația a fost izolată, dar totul a continuat să funcționeze în industria prostituției. Cererea era încă activă", spune Mora.
Directorul organizației atrage atenția asupra faptului că femeile sunt din ce în ce mai tinere: "multe dintre femeile asistate de APRAMP au sub 25 de ani". În ceea ce privește trecutul lor, "există un pic din toate". Singurul lucru care îi unește, în realitate, este faptul că s-au aflat într-o situație de vulnerabilitate, cum ar fi un conflict armat în țara lor de origine sau instabilitatea economică.
"Orice situație de sărăcie poate face ca o femeie să cadă în rețelele de trafic de persoane"
În acest moment, există femei din Columbia, Venezuela, Paraguay și România care sunt îngrijite de APRAMP la Madrid. Numai între 2014 și 2017, au fost identificate 900 de femei și fete paraguayene care se prostituau la Madrid.
Pe de altă parte, în cazuri precum cel al Annei, "posibilitatea de a traversa frontiera pe cale terestră facilitează mult rețelele de traficanți să aducă femeile la Madrid și, astfel, transferul și exploatarea sunt mult mai ușoare și trec neobservate", explică Mora.
Aceste rețele "caută să fie invizibile în tot ceea ce fac pentru a putea continua să opereze liber și să profite la maximum de o materie primă ușoară și vulnerabilă", motiv pentru care, după cum subliniază Mora, "este necesar ca publicul să-și dea seama despre ce este vorba, ca noi să fim conștienți de acest lucru".
„Este foarte necesar să se construiască punți cu administrația publică"
Mora subliniază că este urgent să se cucerească și alte domenii pentru a le oferi acestor femei consilierea juridică și psihologică și educația socială de care au nevoie.
"Ceea ce încercăm să facem este să ducem la administrație tot ceea ce vedem, astfel încât, încetul cu încetul, să fie recunoscute și garantate. Vorbim despre persoane care se află într-o situație de vulnerabilitate extremă și care, în multe cazuri, au de plătit o datorie, astfel încât nu au resursele economice necesare pentru a trăi în mod independent", explică ea, subliniind că "dezinformarea joacă un rol foarte important aici".
"Ei trebuie să știe ce drepturi au", spune Mora, fie că este vorba de sănătate sau de dreptul legal. "Atunci când apare cazul, facilităm trimiterea lor la punctele de primire pe care le-am înființat în regiunea Madrid", adaugă ea, unde li se oferă, de asemenea, "informații detaliate despre situația lor administrativă", conform La Razon.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
