Cel de-al treilea cetățean român implicat în uciderea brutală din august 2018 a bijutierului Francisco Cintado din Carmona riscă o pedeapsă de 33 de ani de închisoare. Aceasta este solicitarea pe care Parchetul din Sevilla a făcut-o pentru Ionuț A., tânărul care a fost arestat în iulie anul trecut în România, după ce a petrecut mai bine de trei ani fugind de Justiție. Românul va fi judecat în următoarele luni la Tribunalul din Sevilla ca presupus autor al infracțiunilor de omor și detenție ilegală ca mijloc de comitere a unei infracțiuni de furt cu violență.
Vezi mai multe: Spania. Trei români au ucis în bătaie un bijutier. Poliția despre caz: „Totul a fost premeditat”
În urma arestării celui de-al treilea suspect, Parchetul a prezentat memoriul de concluzii provizorii, în care detaliază presupusa participare a lui Ionuț A. la comiterea infracțiunii. Astfel, se relatează că acest inculpat, împreună cu ceilalți doi români care execută deja pedeapsa, s-au prezentat în data de 3 august 2018 în magazinul de bijuterii Cintado din Carmona, sub pretextul de a repara un ceas și de a "câștiga astfel încrederea" proprietarului, Francisco Cintado, cu care au convenit să se întâlnească într-o altă zi pentru a ridica comanda și a intra astfel în unitate "fără a trezi suspiciuni", potrivit Diario de Sevilla.
Curtea Supremă confirmă condamnarea ucigașului bijutierului din Carmona.
Cei trei indivizi s-au întors în jurul orei 18:00, în data de 6 august 2018, în executarea unui plan în care au convenit chiar să îl "omoare" pe bijutier dacă "se va întâmpla acest lucru pentru a-și obține scopul ilicit de îmbogățire", s-au îndreptat spre afacerea Carmona. În timp ce Iulian se afla în serviciul de supraveghere, ceilalți doi inculpați au sunat la ușa magazinului de bijuterii. Era ora 19:08 și Francisco Cintado a deschis ușa, recunoscându-i de pe camera de supraveghere datorită comenzii pe care i-o făcuseră cu câteva zile înainte.
Apoi, după ce i-au cerut comanda, au intrat în camera din spate urmărindu-l pe comerciant și, fără a-i da timp să părăsească magazinul "sau vreo posibilitate de apărare", Gheorghe s-a năpustit asupra lui Francisco în momentul în care acesta se pregătea să plece cu o tavă cu bijuterii, iar apoi ambii inculpați au început "să-l bată cu brutalitate, lovindu-l și lovindu-l cu picioarele peste tot pe față, pe corp și pe membre, amândoi luptându-se până când au reușit să-i lege mâinile la spate, legându-i picioarele și punându-i bandă adezivă pe gură, comprimând-o strâns".
În acel moment, în timp ce Francisco era redus la podea și nu se putea mișca, Gheorghe a început să scotocească în seif, scoțând din interior mai multe tăvițe cu bijuterii, în timp ce Ionuț "s-a așezat pe pieptul lui Francisco", îngreunându-i respirația, iar când bijutierul a reușit să încorporeze jumătate din corp, celălalt inculpat i-a aplicat un "genunchi puternic" în cap, ceea ce l-a făcut să cadă inconștient cu fața în jos.
Ambii inculpați au continuat "impasibili" să percheziționeze camera din spate și să confiște bijuterii și alte efecte, părăsind localul în jurul orei 19:15. Victima a suferit multiple contuzii și a decedat în jurul orei 21:00 în urma unui stop cardiorespirator, o moarte "cauzată de brutalitatea loviturilor" pe care i le-au aplicat și care a fost "dorită de participanții la fapte pentru a-și asigura impunitatea", potrivit Parchetului.
25 de ani pentru crimă, 8 ani pentru sechestrare
Parchetul cere opt ani de închisoare pentru Ionuț A. pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal ca mijloc de comitere a unui furt calificat cu violență, și alți 25 de ani de închisoare pentru omor.
Recent, Curtea Supremă a confirmat pedepsele aplicate celorlalți doi inculpați, printr-o hotărâre în care a respins în totalitate recursul în casație formulat de apărarea cetățeanului român Gheorghess S., condamnat la 23 de ani și 6 luni de închisoare pentru infracțiunea de omor și la alți opt ani de închisoare pentru infracțiunea de detenție ilegală.
Sentința Înaltei Curți confirmă pe deplin decizia pronunțată în iunie anul trecut de TSJA, care a admis totuși parțial recursurile celor doi condamnați și care nu a apreciat circumstanța agravantă de cruzime în cazul infracțiunii bijutierului. În ceea ce-l privește pe celălalt inculpat, Iulian I., care a fost achitat de crimă în timpul procesului verbal, acesta nu a făcut recurs la instanța supremă, astfel că se menține sentința TSJA, care l-a condamnat doar la 8 ani de închisoare pentru infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
Judecătorii Curții Supreme au respins toate motivele invocate de apărarea lui Gheorghiță S. în recursul său, arătând că condamnatul "a reprodus în casație aceleași motive invocate în apel și combate din nou sentința pronunțată de Curtea de Apel din Sevilla ca și cum ar fi o a treia instanță, fără a face nicio afirmație nouă care să submineze raționamentul cuprins în sentința de apel", spun judecătorii, care, în ciuda faptului că doar pentru acest motiv ar putea deja să respingă recursul, continuă să evalueze diferitele motive invocate, demontându-le unul câte unul.
Român acuzat de uciderea brutală a unui bijutier
Acuzatul a pretins că a fost lipsit de apărare deoarece a fost judecat fără prezența celei de-a treia persoane implicate, care era în absență, însă, în privința acestui aspect, hotărârea precizează că acest lucru nu i-a provocat "nicio lipsă de apărare, întrucât toate probele obținute se bazează pe propria declarație, pe mărturiile ofițerilor implicați și ale uneia dintre fiicele decedatei care s-au prezentat la ședința de judecată, pe expertiza medico-legală ratificată și supusă contradicției în actul de judecată și pe înregistrarea obținută din interiorul bijuteriei care a permis instanței să vadă, să analizeze și să evalueze tot ceea ce s-a întâmplat în interior".
Instanța supremă respinge și acuzația de nemotivare a verdictului juriului popular și a sentinței, iar în acest sens hotărârea amintește că "jurații au exprimat în verdictul lor elementele de convingere și o explicație succintă a motivelor pentru care au acceptat sau au refuzat să declare faptele ca dovedite în fiecare secțiune sau întrebare care le-a fost adresată, astfel că trebuie considerat că sentința apare suficient motivată în secțiunea faptică și că motivarea verdictului este corectă".
Iar președintele instanței a expus "într-o manieră minuțioasă, detaliată și reiterată, probele acuzării folosite în mod valabil pentru a acredita fiecare dintre faptele pe care jurații le-au considerat dovedite în verdictul lor". În acest fel, concursul "probelor de urmărire penală suficiente și obținute în mod valabil pentru fiecare dintre secțiunile relatării faptelor este pe deplin justificat, iar consecința obținută din fiecare dintre ele este pe deplin logică".
Apărarea a susținut, de asemenea, că existau îndoieli rezonabile că acuzatul, prin acțiunea sa, a acceptat moartea bijutierului, dar și acest argument este respins cu fermitate de Înalta Curte. "Este posibil ca inculpatul să nu fi intenționat în mod direct rezultatul decesului care s-a produs. Moartea însăși nu era chiar obiectul urmărit. Dar probabilitatea ridicată ca actele săvârșite asupra victimei să fi produs rezultatul, precum și nepăsarea și lipsa de respect față de viața acesteia, pe care le presupunea săvârșirea unor astfel de acte, permit ca rezultatul să fie imputat cel puțin ca o intenție posibilă".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
