Acest lucru se va întâmpla, însă, doar atunci când noul coronavirus va deveni endemic, momentul în care se va răspândi printre comunităţile umane într-un mod care nu provoacă în mod obişnuit focare importante sau îmbolnăviri grave, conform unei echipe de cercetători de la Universitatea Emory din Georgia şi de la Penn State Universitaty.
"Perioada de timp care va trece până la acest tip de stare endemică depinde de cât de repede se răspândeşte boala şi de cât rapid este implementată vaccinarea", a declarat pentru New York Times autoarea principală a studiului, Jennie Lavine, de la Universitatea Emory. "Aşadar, secretul este ca toată lumea să fie expusă pentru prima dată la vaccin cât mai repede posibil", a adăugat ea, potrivit Agerpres.
Cum devine COVID-19 o răceală banală
Modelul echipei a fost bazat pe studii efectuate asupra a şase coronavirusuri umane, dintre care patru se răspândesc în mod obişnuit printre oameni şi provoacă doar simptome uşoare. Celelalte două, sindromul respirator acut sever (SARS) şi sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS), au apărut mai recent şi au rate mai mari de deces şi de contagiozitate, însă împărtăşesc o genetică similară cu noul coronavirus, răspunzător de boala COVID-19.
Oamenii de ştiinţă nu cunosc deocamdată cât durează efectul imunizării împotriva noului coronavirus în urma îmbolnăvirii, însă dovezile sugerează că "imunitatea de blocare a infecţiei" dispare rapid, în timp ce "imunitatea de reducere a bolii este de lungă durată". Aceasta înseamnă că o persoană poate să se reinfecteze cu noul coronavirus la câteva luni după infectare, însă a doua, a treia sau a patra oară boala nu s-ar manifesta la fel de sever - similar cu infecţiile în cazul răcelii obişnuite.
Potrivit cercetătorilor, odată ce majoritatea oamenilor dobândesc protecţie împotriva COVID-19, fie pe cale naturală, prin infectare, fie prin vaccinare, majoritatea cazurilor vor apărea "aproape în totalitate la bebeluşi şi copii mici", despre care se cunoaşte că în acest caz prezintă în general doar simptome uşoare.
Între timp, în cazul persoanelor vârstnice şi a celor vulnerabile, reinfectarea poate avea loc în continuare în timpul "fazei endemice", însă acestea ar putea fi protejate de simptomele grave de COVID-19 datorită infecţiilor pe care le-au experimentat în copilărie, conform modelelor pe termen lung dezvoltate de echipă. Studii asupra virusurilor comune care cauzează răceli demonstrează că aceste manifestări timpurii de boală apar mai ales la vârste cuprinse între 3 şi 5 ani.
Însă, în absenţa implementării masive a vaccinării, ar putea dura mulţi ani - cu infecţii şi decese - înainte ca noul coronavirus să devină doar o altă boală sezonieră, au subliniat cercetătorii.
Totodată, vaccinurile împotriva COVID-19 nu sunt 100% eficiente în prevenirea infecţiei, aşa că este probabil ca acestea să fie mai bune pentru prevenirea efectelor grave pe termen lung, au notat autorii studiului.
Vaccinul Moderna, imunitate de cel puțin un an
Dezvoltatorii vaccinului de la Moderna, unul dintre produsele de imunizare care au primit autorizare de urgenţă în SUA, au declarat luni că imunitatea oferită de vaccinul lor ar trebui să dureze cel puţin un an, a relatat Reuters.
Previziunile echipei de cercetători nu sunt însă promisiuni, a declarat pentru Times dr. Marc Lipsitch, epidemiolog la Harvard TH Chan School of Public Health din Boston. "Aş miza în mare măsură pe predicţia lor (conform căreia noul coronavirus) va deveni precum coronavirusurile (care provoacă) răceala obişnuită", a spus Lipsitch. "Însă nu cred că este un lucru absolut garantat", a adăugat specialistul.
Chiar şi în cazul în care noi variante de coronavirus, precum cea din Marea Britanie care se răspândeşte în prezent în SUA şi în alte state, reapar în timpul fazei endemice, cercetătorii susţin că imunitatea dobândită de la variantele anterioare "este suficient de puternică pentru a preveni îmbolnăvirile grave".
Aceeaşi idee se aplică şi în cazul reinfectărilor cu oricare dintre cele patru coronavirusuri care provoacă răceala comună, ce par să sporească imunitatea după fiecare îmbolnăvire.
Studiul a fost publicat marţi în jurnalul Science.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
