„Cum putem cultiva implicarea diasporei în viața publică din România, dar și ce rol poate juca diaspora în viața publică și politică a României?”, l-a întrebat Florin Răvdan, jurnalist DC News și moderator al conferinței, pe deputatul Cristian-Tudor Băcanu.
„O întrebare foarte complicată pentru o țară care se află, cred eu, într-o situație unică în Europa. Peste 30% din cetățenii noștri trăiesc în afara granițelor. Așa cum spunea și domnul Romașcanu, colegul meu, 6,5 milioane de euro au venit în țară în 2023 din diaspora, ceea ce înseamnă că aproximativ 2% din PIB-ul nostru a ajuns în România din diaspora, undeva la jumătate din cât producem în agricultură. Mie mi se pare puțin, sincer să fiu, pentru 30%. Deci, România a avut de pierdut enorm prin faptul că ai noștri compatrioți au ales sau au fost nevoiți mai cu seamă să plece din România să trăiască în altă parte. Nu cred că poate exista o pierdere mai mare decât pierderea resursei umane. Poți să pierzi, știu eu, tehnologie, poți să pierzi resurse minerale pe care le vinzi la un preț sub prețul pieței, dar în momentul în care ai pierdut oamenii, când ai avut un ”brain drain” este dramatic și atunci cred că de aici ar trebui să pornim.
Proiect de țară
Mă gândeam acum, în timp ce îl ascultam pe domnul Romașcanu, că România nu a mai avut un proiect de țară... de când am intrat în Uniunea Europeană. De altfel, noi am avut, din câte țin eu minte, două mari ultime proiecte de țară și anume aderarea la NATO, 2004, și aderarea la UE, 2007. De atunci și până azi, 2024, deci, 17 ani, noi nu am mai avut un proiect de țară. Poate ar fi momentul să ne gândim la un proiect țară care să vizeze diaspora și să vizeze conectarea în permanență a diasporei de România și de societatea românească, și de comunitățile noastre. Dau un exemplu la care m-am gândit: anul acesta avem alegeri prezidențiale, nu vreau să politizez deloc această alocuțiune a mea, nu vreau să fac politică azi, în afară de ceea ce numim noi politici publice, cred că ar fi extraordinar să vedem că un viitor președinte al României să gândească finanțarea unui think thank, vorbeam mai devreme cu domnul Vâlcu despre think thank-uri în România, care să conceapă politici publice în scopul apropierii diasporei de societatea românească.
Conectarea României
Fără să finanțam societatea civilă, fără să finanțăm o școală de gândire va fi foarte greu să avem politici publice și servicii publice care să conecteze România de comunitățile noastre din afară. Mai departe, sigur că e deja în inimile tuturor românilor din afară, toată lumea se gândește la cum putem finanța studiul limbii române pentru că avem deja tineri care au crescut în afara țării, au crescut în Germania, în Marea Britanie, în Canada, în State și care vorbesc româna ca o a doua limbă. Ce putem noi face să îi atragem pe oamenii aceștia? Unii dintre ei sunt în floarea vârstei, au 20 și un pic de ani, au studia în afară, sunt niște tineri extrem de valoroși. Cum putem noi să îi facem să se simtă conectați? Sunt întrebări la care eu astăzi nu am răspunsuri sau poate am răspunsuri parțiale. De aia spun că e nevoie de un proiect de țară și trebuie să ne gândim cu toții și să avem un consens politic în acest sens”, a declarat Băcanu.
Urmărește conferința completă aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
