Tot mai mulți români ajung să suporte consecințele unor fraude financiare sofisticate, devenind datori pentru credite pe care nu le-au contractat niciodată. Infractorii cibernetici folosesc datele personale ale victimelor pentru a deschide împrumuturi la instituții financiare nebancare (IFN-uri), profitând de lacune legislative care permit încheierea contractelor fără semnătură fizică sau digitală.
Una dintre victime, doamna Manuela, învățătoare în București, a aflat că este datoare cu peste 13.000 de lei abia după ce i s-a instituit poprirea pe salariu. Femeia susține că buletinul i-a fost pierdut sau furat în urmă cu un an, iar ulterior o altă persoană l-a folosit pentru a obține un credit în numele ei.
„Eu m-am trezit, de fapt, după un an de zile, cu o poprire pe salariu de 13.300 de lei”, a declarat aceasta, potrivit Antena 3 CNN. După ce a constatat lipsa actului de identitate, a anunțat autoritățile și a solicitat un document nou. Întâmplător sau nu, noul buletin a fost emis la scurt timp după ce a fost semnat, în mod fraudulos, contractul de credit în numele său.
În cazul Manuelei, adresa de corespondență folosită pentru contract nu a fost cea reală, ceea ce ridică semne de întrebare legate de rigurozitatea cu care IFN-urile verifică identitatea aplicanților. „Ce mă intrigă pe mine este faptul că se poate da o adresă de contact falsă. Nu cred că ar trebui luată în considerare de instituțiile bancare o adresă care nu poate să fie legitimată”, a mai adăugat victima.
În dosarul de înșelăciune apar 20 de IFN-uri
Potrivit datelor disponibile, numele a cel puțin 20 de instituții financiare nebancare figurează în anchetele penale legate de înșelăciuni de acest tip, înregistrate în ultimii ani. Pentru contractarea unui astfel de credit, este suficientă deținerea datelor personale din buletinul victimei.
Deși în cazul Manuelei contractul figura ca fiind semnat, legislația actuală nu impune semnătura fizică sau digitală pentru încheierea valabilă a unui împrumut. „Există o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2019 care prevede că aceste contracte pot fi încheiate la distanță, fără semnătura celui care se împrumută, fie ea olografă sau electronică”, a explicat avocatul Irina Tudorache. Tot aceasta recomandă ca victimele care se confruntă cu astfel de situații să solicite efectuarea unei expertize grafologice, pentru a demonstra că nu au semnat contractele respective.
Manuela a depus plângere penală, iar autorii fraudei sunt în prezent căutați de Poliție.
Fenomenul nu este izolat. Un studiu recent indică faptul că 24% dintre români au fost victime ale hackerilor în ultimul an. Ministrul Digitalizării a atras atenția asupra intensității atacurilor cibernetice, afirmând că România respinge zilnic până la 50.000 de astfel de tentative.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
