"Dacă am fi o ţară, am avea o populaţie mai mare decât a Olandei sau Belgiei şi doar cu puţin mai mică decât a României. Ca atare, am fi îndreptăţiţi să alegem un număr de până la 26 de membri ai Parlamentului European, luna aceasta. În realitate, nu formăm o ţară şi nu avem veritabili reprezentanţi politici.
Citeşte şi: MAE: A fost lansat "Ghidul alegătorului român din străinătate"
Cine suntem? Suntem 17 milioane de cetăţeni UE care trăiesc într-un alt stat membru al uniunii (inclusiv cei 3,7 milioane stabiliţi în Regatul Unit). În ultimul deceniu, ne-am dublat efectivul şi astăzi reprezentăm 4% din populaţia cu vârstă activă din UE. Ar putea părea un număr mic comparativ cu SUA, unde 41% din cetăţeni trăiesc într-un stat diferit de cel unde s-au născut - dar tot este o cifră fără precedent în istoria continentului (european)", scrie Alberto Alemanno, în The Guardian.
Doar 8% dintre cetăţenii din diaspora se înregistrează pentru a vota în ţara de rezidenţă
Exemplele date de autor merg de la şoferul român de Uber din Belgia cu un permis de conducere spaniol, până la medicul grec cu diplomă universitară italiană care trăieşte în Germania, sau culegătorul de fruncte sezonier bulgar din Regatul Unit căsătorit cu un cetăţean moldovean.
Citeşte şi: ALEGERI. Secţie de votare GREŞITĂ în Suedia. Românii din diaspora ACUZĂ erori în lista MAE
"Noi - cei 17 milioane de cetăţeni UE "mobili" - venim din toate cele 28 de state membre, mai mulţi români decât germani optând pentru a emigra în alte părţi ale Europei. Avem tendinţa de a avea o rată a ocupării mai mare decât cea a populaţiei care locuieşte în ţara de obârşie".
Diaspora, cel mai puţin reprezentată politic
Un raport al European Data Journalism Network arată că doar 8% dintre cetăţenii din diaspora se înregistrează pentru a vota în ţara de rezidenţă. Şi chiar mai puţini se duc în ţara lor de origine pentru a vota.
"Aceasta relevă un adevăr bizar. Anume că acei cetăţeni ale căror vieţi sunt cele mai "europene", sunt cel mai puţin reprezentaţi politic în Europa. Există un număr de motive pentru asta.
Citeşte şi: Semnal de ALARMĂ! Câți români din Italia vor putea vota de fapt pe 26 mai
În primul rând, pentru a ne exercita dreptul de a vota pentru Parlamentul UE, se aşteaptă de la noi să ne înregistrăm dar ni se lasă prea puţin timp la dispoziţie pentru a face asta. Autorităţile naţionale sunt deseori neglijente în a ne informa despre drepturile noastre şi a se asigura că le putem accesa.
În al doilea rând, constatăm că suntem confruntaţi cu un eşec al reprezentării. Cu toată vorbăria despre o dezbatere pan-europeană, alegerile pentru Parlamentul UE tind a fi o colecţie de competiţii electorale naţionale în care partidele naţionale se confruntă între ele pe teme majoritar naţionale. Deci, de fapt, cât poate fi de reprezentativ pentru noi un candidat local - care nu a trecut niciodată prin experienţa brandului nostru de mobilitate?", mai scrie profesorul Alberto Alemanno.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
