Ministerul Energiei și Minelor a declarat vineri că întreaga țară a rămas fără electricitate, conform agenției AFP.
"Sistemul este fără electricitate în toată țara," a confirmat Lázaro Guerra, directorul general pentru energie electrică din cadrul Ministerului Energiei și Minelor, într-o intervenție la televiziunea de stat. Această declarație vine pe fondul unei situații descrise drept "urgență energetică", care a împins guvernul cubanez să ia măsuri drastice pentru a face față crizei.
Suspendarea activităților publice și un deficit de energie devastator
Cu doar o zi înainte de această pană generalizată, guvernul cubanez anunțase deja o serie de măsuri menite să reducă consumul de energie, inclusiv suspendarea activităților în sectorul public. Aceste măsuri au fost impuse în încercarea de a face față unei crize care a lăsat populația din mai multe provincii fără electricitate până la douăzeci de ore pe zi în ultimele săptămâni.
Președintele cubanez, Miguel Díaz-Canel, a descris joi situația ca fiind una de "urgență energetică", explicând că dificultățile de aprovizionare cu combustibil, esențial pentru alimentarea centralelor electrice, sunt cauzate de întărirea embargoului impus de Statele Unite asupra Cubei încă din 1962. Diaz-Canel a subliniat că această intensificare a sancțiunilor a complicat și mai mult eforturile de a importa combustibil și echipamente pentru mentenanță.
Premierul Manuel Marrero a adăugat că, pentru a limita consecințele acestei crize, toate activitățile neesențiale ale statului vor fi suspendate temporar. Deficitul de energie electrică înregistrat joi a atins aproape 50%, ceea ce a accentuat tensiunile sociale și economice pe o insulă deja afectată de o serie de provocări.
Cuba sub presiunea embargoului și a dificultăților economice
Criza actuală nu este o excepție pentru Cuba, ci mai degrabă o continuare a unor ani dificili în care insula s-a confruntat cu probleme economice severe. Embargoul impus de Statele Unite a avut un impact semnificativ asupra economiei cubaneze de-a lungul decadelor, restricționând accesul la piețele internaționale și la anumite resurse esențiale. În plus, criza globală a prețurilor la energie și combustibil a agravat și mai mult situația Cubei.
Începând cu 2020, criza provocată de pandemia de COVID-19 a dus la scăderea drastică a veniturilor din turism, o sursă vitală de venit pentru economie. Deși Cuba a reușit să dezvolte propriul vaccin împotriva virusului, efectele economice pe termen lung au fost devastatoare. Exporturile au scăzut, iar deficitul de valută străină a complicat și mai mult importurile de alimente, medicamente și combustibil.
În vara anului 2021, zeci de mii de cubanezi au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva lipsei de alimente, medicamente și alte bunuri esențiale, dar și împotriva întreruperilor frecvente de electricitate. Aceste proteste au fost printre cele mai mari din ultimele decenii și au demonstrat frustrarea crescândă a populației față de incapacitatea guvernului de a gestiona criza.
Deși guvernul cubanez a continuat să încerce soluții pentru reducerea impactului embargoului și pentru stabilizarea economiei, 2023 și 2024 au fost ani marcați de noi provocări. Inflația a atins niveluri record, iar penuria de alimente și combustibil a devenit o realitate cotidiană pentru majoritatea cubanezilor.
Viitorul incert al Cubei
În acest context de criză profundă, viitorul Cubei rămâne incert. Guvernul cubanez caută soluții pentru a-și stabiliza sistemul energetic și a relansa economia, însă embargoul și lipsa resurselor continuă să fie obstacole majore. În plus, tensiunile politice interne și nemulțumirea populară cresc în intensitate, punând presiune pe regimul condus de Díaz-Canel.
Cu toate acestea, regimul comunist cubanez a reușit să supraviețuiască timp de decenii în ciuda sancțiunilor și a dificultăților economice. Însă provocările din prezent sunt diferite, iar capacitatea guvernului de a gestiona aceste crize ar putea defini viitorul insulei în următorii ani.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
