''Lumea se află într-un punct de cotitură din istorie comparabil cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial sau cu colapsul Uniunii Sovietice, dar de această dată în mod clar Occidentul nu este în ascensiune. Ajungem la finalul dominaţiei economice şi politice occidentale. Cea mai mare schimbare a acestui secol va veni din China, nu din Rusia'', a declarat Blair într-o prelegere privind alianţa dintre SUA şi Europa, rostită la Londra.
Potrivit fostului şef al executivului britanic, războiul din Ucraina a clarificat că Occidentul nu poate miza pe faptul că Beijingul ''se comportă într-o manieră pe care noi am considera-o raţională''.
Preşedintele chinez Xi Jinping a continuat să îl sprijine pe omologul său rus Vladimir Putin şi a denunţat ca ''abuzive'' sancţiunile decise de Occident contra Moscovei.
''Locul Chinei ca superputere este natural şi justificat. Ea nu este Uniunea Sovietică'', a mai spus Tony Blair, care a fost prim-ministru al Regatului Unit în perioada 1997 - 2007.
Pe 24 februarie, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova afirmă că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.
Citește mai departe: Analiză Bloomberg: România se teme de Putin, dar şi Putin ar trebui să se teamă de România
elebrul publicist american Robert D. Kaplan analizează, într-un material publicat de Bloomberg, posibilitatea ca trupele ruse să se îndrepte spre România şi Republica Moldova şi pune la îndoială angajamentul Occidentului într-un astfel de scenariu.
Un articol de opinie semnat de Robert D Kaplan și publicat de agenția Bloomberg analizează relația României cu Rusia, în contextul conflictului din Ucraina. Textul este scris dintr-o perspectivă personală și avansează ideea unei apropieri între destinul lui Nicolae Ceaușescu și cel al lui Putin, relatează Mediafax.
În 1984, în timpul celei mai întunecate perioade a regimului stalinist al dictatorului român Nicolae Ceaușescu, am vizitat Târgoviște, la peste o oră la nord-vest de capitala București, pe câmpia Munteniei. Era un oraș infernal, cu străzi pline de noroi, câteva mașini dărăpănate, fără niciun loc decent unde să mănânci și cu gunoaie peste tot. Oamenii arătau și miroseau urât.
În urmă cu două săptămâni, am revizitat Târgoviște pentru prima dată în aproape patru decenii. Acum este un oraș strălucitor și plin de viață, cu drumuri noi cu limitatoare de viteză, flori și garduri vii tunse, supermarketuri și restaurante noi și mașini de ultimă generație peste tot. Oamenii arătau și se îmbrăcau ca oriunde în Occident.
Târgoviște este un miracol generat de apartenența României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și la Uniunea Europeană. Zone nu doar din Româniea, ci și din alte state din Europa Centrală și de Est care au aderat la NATO și UE în primul deceniu al secolului XXI arată asemănător. O revoluție a occidentalizării a avut loc dincolo de capitalele fostei Europe comuniste. Ideea promovată de mulți din comunitatea politică de la Washington că extinderea NATO și a UE a fost o greșeală - și că a condus inexorabil la războiul din Ucraina - este subminată de realitatea de pe teren, în care stabilitatea politică și economică a Occidentului se extinde acum până la granița cu Rusia.
Dacă Târgoviște și alte orașe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA și aliații săi s-ar fi confruntat cu o divizare economică și culturală a Europei, analogă celei din timpul Războiului Rece, cu o Rusie colosală, sub orice regim, semănând răul.
Nu toate țările au înregistrat câștiguri egale. Dar populismul autocratic al premierului Ungariei, Viktor Orban, și dezordinea politică din Bulgaria nu sunt decât o mică mostră a ceea ce s-ar fi putut întâmpla pe o mare parte a continentului european fără NATO și extinderea UE.
Cu toate acestea, România, cu cea mai mare populație și cel mai mare teritoriu din sud-estul Europei, este o națiune îngrijorată. Ea a fost prinsă în capcană din punct de vedere istoric de proximitatea sa față de Rusia, a cărei armată a invadat acum țara vecină. România și Republica Moldova, vorbitoare de limbă română, au o graniță mai lungă cu Ucraina decât Polonia.
Așa-numita Românie Mare, care includea Moldova, a fost ocupată parțial de Rusia de 10 ori începând cu 1711. Situată într-un punct în care s-au ciocnit mai multe imperii - rusesc, otoman, habsburgic, nazist-german și așa mai departe -, subjugarea Basarabiei de către Stalin nu a fost neobișnuită având în vedere istoria.
Citește mai departe analiza lui Robert D. Kaplan aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News