"Protocolul ONU descrie traficul de ființe umane ca fiind o formă modernă de sclavie în care un agresor exploatează neputința unui subiect mai slab, care este de obicei forțat să accepte. Traficul de persoane are ca scop recrutarea, transportul, transferul și cazarea persoanelor prin mijloace ilicite și în scopul exploatării, toate acestea fiind realizate prin utilizarea violenței. "Cea mai răspândită practică de exploatare este exploatarea sexuală", explică pentru Lumsanews educatoarea socială Costanza Filippone, care a lucrat într-o comunitate mamă-copil cu femei victime ale acestui tip de exploatare.
O estimare a Parlamentului European calculează că profitul anual din traficul de persoane la nivel mondial se ridică la 30 de miliarde de euro, în timp ce, conform raportului Salvați Copiii 2022, cifra de afaceri anuală a traficului de persoane în țările europene se ridică la 2,7 miliarde de euro. Numărul victimelor în Europa, conform Eurostat din 2021 a fost de 7.155, o creștere de 10% față de 2020, când a fost de 6.534.
În 2021, exploatarea sexuală a fost în continuare forma predominantă de exploatare, estimată la 56% din cazuri.
Traficul de ființe umane și contrabanda
"Există o diferență clară între trafic și contrabandă: în primul caz există o formă de exploatare coercitivă a persoanelor prin înșelăciune și violență, în cel de-al doilea, persoanele solicită în mod voluntar să acceseze serviciile unor facilitatori", explică Maurizio Ambrosini, profesor la Universitatea de Stat din Milano.
Prima este considerată o infracțiune împotriva persoanei, în timp ce traficul de migranți este o infracțiune împotriva statului. Traficul de migranți constă în obținerea de beneficii materiale sau financiare pentru transportul ilegal al unei persoane dintr-o țară în alta. Aceste treceri sunt gestionate de rețele de traficanți locali care sunt în măsură să satisfacă oferta de servicii necesare, cum ar fi metodele de transport, furnizarea de case sigure de-a lungul traseului sau furnizarea de documente de călătorie false.
Potrivit Planului de acțiune al UE de combatere a traficului de persoane, aproximativ 90% dintre migranți se bazează pe aceste modalități.
Principalele rute de migrație către Europa
Una dintre cele mai active rute este ruta Balcanilor de Vest, care pornește din Turcia și Grecia și leagă țări aflate la marginea îndepărtată a UE, cum ar fi Croația, Ungaria, România și Bulgaria. Potrivit datelor Openpolis actualizate până în 2021, 40 % dintre migranții care sosesc pe această rută sunt pakistanezi și 20 % afgani, dar sosesc și persoane din multe țări din Orientul Mijlociu, cum ar fi Turcia, Siria, Irak, Iran și, în cele din urmă, și din țări mai îndepărtate precum India, Bangladesh și Nepal.
Până în prezent, de la începutul anului, peste 12.000 de migranți au sosit pe barje, de trei ori mai mulți decât în aceeași perioadă din 2022. În nordul Europei, merită menționată ruta Canalului Mânecii, care este traversată de migranții care încearcă să ajungă în Marea Britanie din Franța. În 2022, 45 de mii de migranți au ajuns în Marea Britanie traversând canalul în bărci mici și periculoase, cel mai mare număr din 2018.
Principalele organizații criminale
Mafia albaneză și nigeriană. Se estimează că mafia albaneză este răspândită în toată Europa, din Belgia până în Spania, din Grecia, Franța și Anglia, având peste 40 de celule operaționale. De asemenea, a creat rețele de trafic în Africa de Nord și, potrivit raportului Comisiei de anchetă antimafia, gestionează aproape în întregime rutele din Balcani.
O altă organizație criminală deosebit de influentă este mafia nigeriană, care este strâns legată de exploatarea prostituției, inclusiv de grupul Black Axe, care este răspândit în mai multe state europene și extraeuropene, printre care Spania, Ghana, Țările de Jos, Austria, Germania, Regatul Unit și Italia. În Italia, mafia nigeriană operează pe o mare parte a teritoriului național, având în special centre importante de-a lungul coastei Domitian și în centrul istoric al orașului Palermo.
Mafia bulgară și rusă
Raportul arată cum ndrangheta a încheiat alianțe și cu grupuri criminale de origine bulgară. De asemenea, sunt prezente nuclee mafiote rusești, implicate în principal în traficul de migranți din Turcia și Grecia către coastele Apuliene, Calabreze și Siciliene.
Mafia românească
În cele din urmă, grupurile criminale de origine română se concentrează pe exploatarea sexuală a femeilor tinere din Europa de Est, de asemenea în cooperare cu grupuri criminale albaneze pentru exploatarea încrucișată sau transferul reciproc al victimelor, folosindu-se și de subiecți italieni însărcinați cu sprijinul logistic.
Planul național de combatere a traficului de persoane
Principalul instrument de prevenire și combatere a traficului de persoane este Programul național de acțiune împotriva traficului și exploatării (PNA), care are ca scop îmbunătățirea răspunsului italian la acest fenomen, "acționând în conformitate cu drepturile omului și cu principiul nediscriminării, în conformitate cu o abordare unitară la nivel european".
PNA este împărțit în patru direcții: prevenirea, urmărirea penală a infracțiunilor, protecția și integrarea socială a victimelor și cooperarea internațională. Prima componentă include o încercare de a reduce cererea care favorizează traficul de persoane printr-o campanie de prevenire care vizează sectoarele cu risc ridicat, în timp ce a doua componentă are ca scop dezmembrarea modelului de afaceri al traficanților, atât online, cât și offline.
Protecția, sprijinirea și responsabilizarea victimelor reprezintă principalul obiectiv al planului, alături de reintegrarea socială a victimelor. În cele din urmă, există promovarea cooperării internaționale cu țările din care provin cele mai multe victime. Alte elemente de combatere a traficului de persoane la nivel european sunt strategia UE de combatere a criminalității organizate, care vizează lupta împotriva grupurilor infracționale care îl conduc, și strategia UE pentru Uniunea de securitate pentru a proteja societatea de aceste grupuri mafiote.
În sfârșit, o prioritate este pactul privind migrația și azilul, care are importanța identificării potențialelor victime ale traficului de persoane. În ceea ce privește fenomenul de trafic de migranți, pe de altă parte, politicile de migrație ale țărilor implicate în Europa sunt diverse, dar adesea nemiloase în aplicarea lor. Este suficient să ne gândim la recentul acord dintre liderul britanic Rishi Sunak și liderul francez Emmanuel Macron pentru a contracara debarcările peste Canalul Mânecii către Marea Britanie dinspre Franța. Alte țări au acționat mai drastic: Polonia, de exemplu, a ridicat un zid anti debarcări împotriva imigranților ilegali din Belarus, iar Ungaria împotriva celor din Serbia.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
