La volanul camionului său, Mircea, un șofer român de 50 de ani intră în incinta terminalului ECT Delta Terminal din Rotterdam puțin după miezul nopții. Este pentru prima dată când trebuie să se afle la Maasvlakte pentru o lucrare de marfă. Șoferul român a preluat un container undeva pe drum și trece de poarta terminalului cu permisul de acces.
Înainte de a-și da seama, se află cu capul lipit de camion. Când vameșii deschid containerul de pe remorca sa, ies șase bărbați cu un rucsac plin de alimente.
Transportul profitabil pentru care fusese abordat în țara sa de origine, România, s-a transformat într-un coșmar. "Dacă aș fi știut toate astea, nu aș fi făcut-o niciodată", mărturisește românul în fața judecătorului, la două luni după ce a fost arestat. "Sunt împotriva drogurilor. Am copii și încerc întotdeauna să-i descurajez să se abțină de la ele".
Transportator român, prins în suveica traficului de droguri din portul Anvers
Șase bărbați care au ieșit din containerul transportat de Mircea pe 30 decembrie erau traficanți de droguri, spune Parchetul General (OM). În majoritate tineri care au intrat în zona portuară pentru a asigura drogurile din containere. Tinerii recrutați din cartiere vulnerabile sunt "o verigă indispensabilă" pentru organizațiile nemiloase de traficanți de droguri care se ocupă cu cocaina și sunt o problemă majoră pentru porturi precum cele din Rotterdam și Anvers. În lunile ianuarie și februarie, poliția vamală și cea portuară au prins peste 80 dintre acești infractori în portul Rotterdam, dintre care cel mai tânăr avea doar 14 ani.
În schimbul unor sume mari de bani și cu ajutorul unor angajați portuari corupți, traficanții își riscă viața. Recrutorii le promit o viață frumoasă, "dar aceasta este o iluzie", spune Loes van der Wees, șef de departament pentru politică și strategie la Parchetul din Rotterdam. "Ajungi între pereți sau între scânduri".
În camionul șoferului român se aflau șase tineri de 23 de ani din locuri precum Rotterdam, Anvers și Oosterhout, toți cu prbleme acasă. Unul dintre ei are acum o datorie la jocurile de noroc de peste 100.000 de euro, iar un altul a fost prins din nou în port o lună mai târziu, după ce a fost arestat în decembrie.
Traficanții mărunți, cărăușii, amenințați: „Știu unde merge fiica ta la școala“
Cu o suprafață de 12.600 de hectare, portul Rotterdam este cel mai mare din Europa. În fiecare an, companiile portuare manipulează milioane de containere pe amplasamentul Maasvlakte, cunoscut ca un labirint periculos de cutii. Între ele, vameșii găsesc zeci de mii de kilograme de cocaină în fiecare an. Este important pentru organizațiile criminale să scoată cocaina din containere la timp, înainte ca aceasta să cadă pradă inspecției.
Justiția constată că cei care ies din uz au din ce în ce mai multe dificultăți în a intra în incintă. Securitatea vizibilă în port a fost mult îmbunătățită în ultimii ani, cu garduri mai înalte și camere de luat vederi mai bune. Van der Wees de la OM: "Să faci o gaură în gard nu mai este o opțiune. Aproape întotdeauna se face cu ajutor din interior." Infractorii folosesc un container troian, de exemplu, și intră astfel în incintă.
Pentru a intra este nevoie de un permis de acces de la un angajat al portului sau de la un șofer care trebuie să se afle în incintă. Ochiul infractorilor din domeniul drogurilor cade adesea pe angajații vulnerabili ai companiilor portuare și de transport cu probleme financiare sau private. Uneori, aceștia sunt supuși unor presiuni puternice. "Spunând unde merge fiica ta la școala primară, de exemplu", explică Van der Wees.
Afacerea lui Mircea, ruinată: "Este cel mai mare regret al vieții mele"
Intrarea se poate face și cu ajutorul unei companii de transport necinstite. O altă metodă este de a folosi un transportator de bună credință care are sau poate solicita un permis de acces fără a fi observat. Șoferul român Mircea, de exemplu, a avut propria companie de transport, fără antecedente dubioase, și a solicitat cu succes un permis de acces pentru marfă.
Acest permis se numește CargoCard, care este un fel de pașaport cu caracteristici biometrice, care le permite șoferilor să intre în incintă pentru a lăsa și a ridica containere. Infractorii profită, de asemenea, de acest card de acces. "S-ar putea ca o companie de transport existentă, cu care avem un contract, să fie presată să coopereze în acest sens", spune Cor Stolk, director al Secure Logistics.
În instanță, lucrurile nu stau altfel pentru suspecții din containerul șoferului român. Unul dintre cei ascunși în container, de 33 de ani, din Oosterhout, spune doar că "nu era acolo din punct de vedere mental" și că i s-au oferit bani. "Este cel mai mare regret al vieții mele", spune el. El nu menționează drogurile și nici cum a ajuns în container.
Mircea scapă de închisoare: "O să-mi vând toate camioanele, pentru că nu mai vreau să fac asta niciodată"
Cei șase bărbați și șoferul român în cazul cu containerul Trojan au parte de condamnări la luni de închisoare, dar judecătorul nu este de acord cu acest lucru. Ceișase traficanți prinși primesc 100 de ore de muncă în folosul comunității la două luni de la arestare, în parte pentru că este pentru prima dată.
Judecătorul îl achită pe șoferul Mircea. Nimic nu indică faptul că acesta știa dinainte că lucra la un transport care urma să aducă ultrașii pe Maasvlakte. Are lacrimi în ochi când judecătorul i se adresează. "O să-mi vând toate camioanele, pentru că nu mai vreau să fac asta niciodată", a spus el, citat de trow.nl.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
