Veniturile sunt estimate la 1,77 trilioane de grivne (48,4 miliarde de dolari), iar cheltuielile planificate ajung la 3,35 de trilioane de grivne, de unde rezultă un deficit uriaş de circa 43,58 de miliarde de dolari, pe care Kievul încearcă să-l acopere cu ajutoarele financiare primite din partea aliaţilor occidentali. Proiecţia bugetară se bazează pe o creştere a PIB-ului de 4,6%, după o creştere estimată de 5% anul acesta, care vine însă după o contracţie a economiei cu circa o treime anul trecut.
Mai mult de jumătate din cheltuieli sunt alocate sectorului apărării pentru a susţine efortul de război cu Rusia. Premierul Denis Şmîhal a declarat că are în vedere şi creşterea salariului minim şi a pensiilor pentru a ajuta milioane de ucraineni să facă faţă creşterii preţurilor. Sănătatea şi Educaţia vor primi de asemenea alocări suplimentare.
Guvernul de la Kiev a primit din partea aliaţilor occidentali 35,4 miliarde de dolari anul acesta şi 31 de miliarde de dolari anul trecut ca ajutoare macrofinanciare pentru a susţine bugetul de război. Însă obţinerea de ajutoare de acest fel pentru anul viitor pare acum mai dificilă. Ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko, a recunoscut că a observat în rândul donatorilor occidentali o anumită oboseală în timp ce războiul continuă fără a se întrezări un sfârşit. El a avertizat însă că Ucraina riscă un colaps economic anul viitor dacă aliaţii săi nu-i acoperă deficitul bugetar masiv.
Uniunea Europeană a acordat Ucrainei un ajutor de 18 miliarde de euro
UE a oferit Ucrainei pentru anul în curs un ajutor macrofinanciar de 18 miliarde de euro. Pentru următorii patru ani, Comisia Europeană a propus un pachet financiar total de 50 de miliarde de euro, dar Ungaria şi Slovacia se opun deocamdată aprobării acestui ajutor pentru Kiev, opoziţie justificată de cele două ţări prin corupţia din Ucraina şi lipsa transparenţei în cheltuirea acestor fonduri.
O problemă în plus constă în reticenţa republicanilor americani faţă de suplimentarea ajutorului financiar al SUA pentru Ucraina. Preşedintele democrat Joe Biden a cerut Congresului să aprobe un ajutor de 61,4 miliarde de dolari pentru Ucraina, în cadrul unui pachet mai larg cu fonduri destinate Israelului, Taiwanului şi protejării frontierei SUA în faţa valului migrator. Dar acest ajutor este în prezent blocat de republicani, care au aprobat în Camera Reprezentanţilor, unde au majoritatea, doar ajutorul pentru Israel, respins apoi de Senatul cu majoritate democrată, întrucât acesta doreşte aprobarea întregului pachet cerut de Biden.
Înaintea adoptării bugetului, parlamentul ucrainean a aprobat miercuri o lege care permite redirecţionarea de la bugetele locale către bugetul de stat a impozitelor plătite de personalul militar. Fondurile rezultate din aceste taxe, care însumează circa 96 de miliarde de grivne (2,7 miliarde de dolari) vor fi folosite pentru producţia şi achiziţia de armament.
Armata ucraineană a lansat în luna iunie o contraofensivă pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia, dar acest efort nu a condus până în prezent la vreun progres major. Comandantul-şef armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, a avertizat într-un articol de opinie şi un interviu publicate săptămâna trecută de The Economist că războiul cu Rusia a ajuns în stadiul unui conflict de uzură şi Ucraina are nevoie de arme superioare tehnologic celor ruseşti pentru a putea să avanseze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
