Ministrul ucrainean al Justiţiei, Denis Maliuska, a declarat, vineri, că Ucraina va cere Rusiei despăgubiri de război de 300 de miliarde de dolari, o sumă care corespunde fondurilor Băncii Naţionale a Rusiei îngheţate ca parte a sancţiunilor împotriva Moscovei.
Kievul speră să determine Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să aprobe o rezoluţie care să pună bazele unui mecanism internaţional de compensare, a spus ministrul, aflat în vizită la Berlin.
"Vrem despăgubiri pentru toate daunele pe care Rusia le-a provocat Ucrainei prin războiul său de agresiune", a declarat Maliuska grupului de media Funke într-un interviu.
Ministrul a afirmat că pagubele directe cauzate de distrugerea infrastructurilor, caselor şi fabricilor depăşesc cu mult mai mult suma menţionată.
"La acestea trebuie adăugate pagubele de mediu şi personale, care au fost provocate victimelor războiului şi care nu pot fi cuantificate în acest moment. Presupunem că sute de mii de oameni au murit în urma războiului. Rudele lor au dreptul la despăgubiri", a afirmat el.
Ucraina vrea să aibă acces la banii din Europa ai rușilor
Alături de accesul la fondurile Băncii Naţionale a Rusiei îngheţate în ţările industrializate ale clubului G7, el a cerut ca Kievul să primească bani stocaţi în străinătate de companiile de stat ruseşti precum Gazprom sau Rosneft drept compensaţie.
De asemenea, a solicitat ca Ucraina să aibă acces la proprietăţile îngheţate ale oligarhilor ruşi.
"Motivele ridicării imunităţii statului pentru bunurile străine ale unui stat agresor precum Rusia ar trebui ancorate în contractul internaţional", a spus el, în legătură cu mecanismul ipotetic de compensare care ar urma să fie stabilit după rezoluţia corespunzătoare a ONU.
Acesta le-ar permite statelor care aderă la el să-şi modifice legislaţia naţională pentru a permite confiscarea bunurilor ruseşti şi ar urma să fie creată o comisie internaţională care să studieze cererile de despăgubire, a indicat ministrul ucrainean.
Maliuska, care s-a întâlnit joi la Berlin cu omologul său german, Marco Buschmann, a cerut sprijinul guvernului german în Adunarea Generală a ONU, deoarece, conform celor spuse de acesta, ar determina şi alte ţări să se alăture iniţiativei, relatează Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
