Familia judecată îi găzduise pe muncitori "în condiții sanitare precare" în Sanlúcar la Mayor și i-ar fi exploatat în ferme, plătindu-le doar 10 sau 15 euro pe săptămână, în timp ce îi descalificau acuzându-i că sunt "leneși, proști sau porci".
În această ultimă sesiune, se așteaptă ca un agent să depună mărturie, precum și concluziile finale și rapoartele finale ale părților, conform Europa Press. După ce, la 26 mai, patru agenți ai Gărzii Civile și ai Poliției Naționale au depus mărturie în calitate de martori.
În prealabil, trebuie amintit, cei patru inculpați, toți cetățeni români și membri ai aceleiași familii, au fost prezentați în fața instanței, toți negând faptele. De asemenea, au fost vizionate înregistrările audio-vizuale ale mărturiilor celor zece victime.
Familia a profitat de naivitatea angajaților
Potrivit rechizitoriului procurorului, preluat de Europa Press, inculpații sunt Vasile P., soția sa Sorina P. și fiii săi Alexandru T. și Ionuț D.P., care, "cel puțin începând cu anul 2019, s-ar fi ocupat în mod organizat, ierarhic și funcțional, de recrutarea de conaționali români sub promisiunea falsă a unei munci demne și bine plătite, cu unicul scop de a-i exploata pe piața muncii".
"Clanul era condus de Vasile P., care era ajutat de soția sa în sarcinile de conducere și control domestic și se folosea de copiii săi pentru transferul și custodia victimelor", precizează Parchetul.
Acuzarea explică în continuare că Vasile P., "profitând de precaritatea, disperarea, handicapul psihic și cunoștințele limitate" ale mai multor conaționali români care se aflau în orașul Coreses (Zamora), "le-a oferit posibilitatea de a-i muta la Sevilla, unde le-a promis un loc de muncă în mediul rural, bine plătit și cu o cazare decentă", iar victimele au acceptat oferta.
Vasile avea actele de identitate ale victimelor în posesia lui
Astfel, potrivit rechizitoriului acuzării, în primăvara anului 2020, Vasile P. și fiii săi au dus victimele la Sanlúcar la Mayor, unde au instalat toate aceste persoane "într-o singură cameră" dintr-o casă, unde "aveau doar cinci saltele distribuite pe jos, cu o fereastră cu grilaj care nu avea geamuri, fără electricitate sau apă și în condiții sanitare precare".
În plus, Parchetul explică faptul că Vasile P. obținuse actele de identitate ale victimelor "sub pretextul de a le prelucra actele pentru regularizarea situației lor de muncă, fiecare dintre lucrători asumându-și o datorie de 530 de euro față de Vasile", datorie care "a fost menținută" în ciuda faptului că inculpatul nu reușise să facă nimic pentru conaționalii săi, pe care îi supunea la zile de muncă de aproximativ zece ore "cu doar o scurtă pauză pentru o gustare".
Românul este acuzat și de ținere cu forța a angajaților pe motiv că îi erau datori
Vasile P., potrivit Parchetului, a imputat muncitorilor cheltuieli precum benzina pentru deplasarea la ferme, organizând "modele de lucru" la ferme împreună cu soția și copiii săi. Inculpatul, potrivit Parchetului, se adresa angajaților "strigând la ei, spunându-le că sunt leneși, proști sau porci", obligând chiar "o minoră însărcinată în stare avansată de graviditate" să muncească.
Victimele, potrivit rechizitoriului, primeau doar "10 sau 15 euro pe săptămână" și chiar "nimic" în unele săptămâni, în timp ce Vasile P. le-ar fi împiedicat să plece "până când nu-și achitau datoriile" la el, ceea ce era "practic imposibil având în vedere lipsa evidentă de resurse".
Familia de români abuza de situația economică precară a conaționalilor pentru a-i face să muncească aproape gratis pentru ei
"Inculpații au impus aceste condiții victimelor lor, abuzând de situația lor economică precară, de resursele lor intelectuale limitate și de necunoașterea limbii spaniole", insistă Parchetul, detaliind că aceste persoane au fost eliberate în decembrie 2020 printr-o operațiune polițienească, care a dus la arestarea inculpaților, aflați de atunci în închisoare.
Parchetul îi acuză pe cei patru inculpați de zece infracțiuni de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă de subtip agravat de aderare la o organizație criminală, în concurs medial cu o infracțiune de exploatare prin muncă, solicitând câte 11 ani de închisoare pentru fiecare dintre ei pentru fiecare dintre infracțiuni, "cu aplicarea limitei maxime de 20 de ani de închisoare la executarea efectivă a pedepsei".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
