În cadrul acestei ultime sesiuni de întrebări şi răspunsuri, Boris Johnson şi Jeremy Hunt şi-au prezentat, fiecare, strategia de punere în practică a ieşirii din UE, în contextul în care Bruxelles-ul a exclus posibilitatea renegocierii acordului încheiat în mandatul prim-ministrului britanic Theresa May.
Exprimându-se frenetic, volubil, folosind glume şi având o abordare de cuceritor, Boris Johnson s-a lăudat cu caracterul său hotărât şi a promis că va urmări chiar din această vară să obţină o renegociere, jucând şi de această dată cartea salvatorului Brexitului, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat ulterior până pe 31 octombrie.
"Acolo unde există voinţă, există o soluţie", a declarat fostul primar al Londrei în faţa a aproximativ 2.500 de persoane.
El a avertizat blocul comunitar că refuzul său de a renegocia acordul nu va rămâne fără consecinţe."Dacă va fi refuzată o abordare flexibilă, dacă va fi un refuz al compromisului (...) dacă nu schimbă un punct sau o virgulă din acordul de retragere" a afirmat Johnson, " atunci nu vom avea, în mod evident, altă alegere decât să ne pregătim să ieşim în condiţii diferite".
"Şi aceasta este ceea ce vom face" a dat el asigurări, făcând referire la un Brexit fără acord, sinonim cu reintroducerea formalităţilor vamale, de care se teme mediul de afaceri din Marea Britanie.
Cu şase zile înaintea desemnării noului premier, temerile generate de acest scenariu au determinat căderea lirei sterline, care miercuri a atins din nou cel mai scăzut nivel în comparaţie cu cu euro sau dolarul american.
Într-o abordare mult mai sobră, Jeremy Hunt a apreciat necesară introducerea unor "schimbări profunde" în acordul negociat cu Bruxelles-ul.
Anticipează o înfrângere
Părând să admită anticipat o înfrângere, Hunt a declarat că "ar fi o mare onoare să-l servească pe Boris", afirmaţie interpretată de mai mulţi comentatori drept exprimarea dorinţei de a-şi păstra portofoliul de ministru al afacerilor externe în viitorul executiv.
Cei doi candidaţi au împărtăşit aceeaşi poziţie în privinţa "plasei de siguranţă" irlandeze, clauză pe care o doresc exclusă din acordul de retragere.
Această clauză controversată creează, în ultimă instanţă, un "teritoriu vamal unic". Obiectivul său vizează în special evitarea revenirii la o frontieră fizică între provincia britanică a Irlandei de Nord şi Republica Irlanda, în scopul menţinerii acordurilor de pace din 1998.
Dar pentru Ursula von der Leyen, aleasă marţi în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, acordul "aduce siguranţă prin menţinerea drepturilor cetăţenilor, a păcii şi a stabilităţii insulei Irlanda". Von der Leyen s-a declarat "pregătită" pentru o nouă amânare a Brexitului, dacă "un motiv valabil" o justifică. Boris Johnson se opune însă acestei variante şi susţine ieşirea Marii Britanii din UE pe 31 octombrie, cu sau fără acord.
Câştigătorul cursei pentru poziţia de şef al executivului britanic va fi desemnat marţi, după exprimarea votului celor 160.000 de membri ai Partidului Conservator. Învingătorul se va muta de a doua zi la celebra adresă din Downing Street.
Numeroşi membri ai Partidului Conservator şi-au exprimat deja votul, iar sondajele sugerează o victorie clară a lui Boris Johnson, marele artizan al votului în favoarea Brexitului exprimat cu ocazia referendumului din 23 iunie 2016.
"Are în sânge dinamismul necesar pentru a merge până la capăt", consideră Ron Busby, un militant conservator în vârstă de 70 de ani, după ce a ascultat pledoariile celor doi candidaţi.
Theresa May a susţinut în după-amiaza zilei de miercuri ultimul său discurs important, în care a declarat că nu are "un regret mai mare" decât acela de a nu fi reuşit să pună în practică Brexitul.
Un eşec pe care anumiţi editorialişti nu au ratat să îl sublinieze: "mandatul celui mai slab prim-ministru britanic de după război ajunge acum la final. (...) Nimeni nu îi va duce lipsa", a comentat cotidianul The Telegraph.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
