„Uitați, oameni buni: marfă frumoasă întoarsă de la Pucheni. Nu am putut să o dau nici pe 20 de bani legătura de ceapă. Ia uitați, asta e munca la țăran. Muncim în zadar, cu oameni plătiți, benzină, plătim intrare și ne alegem cu praful de pe tobă. Uitați!”, a spus agricultorul, arătând legăturile de ceapă proaspătă care zăceau în portbagaj, neatinse de clienți.
Este o poveste care se repetă tot mai des pentru mulți dintre micii producători români care se luptă cu un sistem dezechilibrat, în care munca brută la câmp nu mai este suficientă pentru a reuși să ajungi la consumator. Târgul de la Pucheni, organizat în fiecare săptămână în sectorul 5 din București, este considerat una dintre cele mai mari piețe agroalimentare din sudul țării, fiind un punct de întâlnire pentru sute de agricultori, producători și comercianți din toată zona Munteniei. Aici vin nu doar țărani din Dâmbovița, ci și din Argeș, Giurgiu, Teleorman sau Prahova, atrași de promisiunea unei piețe mari și a clienților numeroși.
Însă tocmai această amploare a târgului a devenit, pentru unii, o capcană. Când toată lumea aduce același produs, iar cumpărătorii sunt tot mai puțini sau prudenți în cheltuieli, prețurile scad dramatic. Supraproducția de primăvară – în special la ceapă verde, ridichii și salată – a făcut ca mulți comercianți să se întoarcă acasă cu marfa întreagă. Piața este saturată, iar oamenii, tot mai puțin obișnuiți să cumpere direct din târguri, preferă supermarketurile sau piețele de cartier din orașe.
Agricultorii români, certați pentru că nu se asociază
Comentariile internauților care au văzut postarea agricultorului au scos la iveală realitățile dure din teren. Unii spun că prețurile practicate în târg sunt oricum prea mari pentru vânzare en-gros, iar tarabele sunt luate cu asalt de intermediari care cumpără la preț de nimic și revând în piețele din orașe cu adaosuri uriașe:
„Țăranii nu mai au răbdare să își vândă ei marfa. S-au învățat s-o vândă angro. Ce căuta la Pucheni, unde vin toți samsarii și cumpără de acolo, apoi cumperi de la ei patru, cinci fire de ceapă cu 2-3 lei?”, scrie un comentator.
Alții susțin că producătorii trebuie să se adapteze noilor realități comerciale, să învețe să-și promoveze marfa online, să vândă direct în piețele urbane sau să se asocieze în cooperative care să le faciliteze accesul în marile lanțuri de magazine: „Trebuie să vă uniți în asociații și să vindeți la marile magazine. Oamenii nu mai merg în piețe”, este unul dintre sfaturi.
O altă voce spune că nu fabricarea produsului e problema, ci desfacerea, iar fără un lanț bine pus la punct de la producție la consum, eforturile se pierd: „Este așa în toate domeniile. Nu fabricarea produsului este problema, ci desfacerea, mai ales când este supraproducție.”
Un comentator propune o soluție practică și directă: „Mergeți cu mașina prin comune și veți vedea că o veți da, pentru că o iau samsarii și o dau cu 3 lei legătura. Veniți voi, personalul, cu ceapa, salata, ridichii și dați direct.”
Ce se întâmplă în târgul de la Pucheni?
Târgul de la Pucheni, deși cunoscut și apreciat pentru diversitatea produselor și pentru faptul că adună sute de comercianți și producători din întreaga zonă, devine pe alocuri un spațiu în care micii agricultori nu mai reușesc să se impună. Lipsa unei strategii coerente de vânzare, prezența samsarilor și slaba organizare a producătorilor într-un sistem cooperativ sau asociativ sunt doar câteva dintre cauzele care contribuie la astfel de eșecuri comerciale.
Pe fondul acestor probleme, autoritățile ar trebui să se implice mai activ în sprijinirea micilor producători. Fie prin facilități fiscale, fie prin campanii de promovare a produselor autohtone, fie prin crearea unor platforme digitale unde agricultorii să-și poată lista marfa, prețurile și zonele de livrare, alternativa la abandonul muncii agricole trebuie să fie una coerentă și sustenabilă.
Povestea agricultorului din Teleorman nu este singulară. Este doar una dintre miile de povești ale celor care trudesc pământul și, în lipsa unui sistem funcțional, ajung să arunce la gunoi roadele muncii lor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
