Curtea Supremă din Spania a menținut decizia Înaltei Curți de Justiție din Las Palmas de Gran Canaria prin care un bărbat a fost obligat să restituie suma de 231.306,91 euro către Asigurările Sociale – în acest caz, către Institutul Social al Marinei. Suma reprezintă pensia pentru limită de vârstă a tatălui său, decedat cu 16 ani în urmă, pe care fiul a continuat să o încaseze în mod necuvenit.
Cazul a scos la iveală o eroare administrativă gravă, dar și o acțiune calificată de instanță drept „fraudă activă”. Concret, bărbatul a susținut că nu a ascuns decesul tatălui său, subliniind că mama sa a notificat Institutul Social al Marinei despre moartea soțului încă din 1999. Cu toate acestea, Curtea Supremă a considerat că faptele constituie o înșelăciune prelungită, deoarece bărbatul nu doar că nu a informat autoritățile în mod direct, ci a contribuit la perpetuarea fraudei, menținând contul bancar activ și utilizând sumele virate necuvenit.
Potrivit sentinței Curții Supreme, cu numărul STS 277, situația a început în anul 1999, când tatăl bărbatului, beneficiar al unei pensii de la Institutul Social al Marinei (ISM), a decedat. Soția sa a anunțat imediat Asistența Socială pentru a solicita pensia de văduvă, iar aceasta i-a fost acordată și virată în același cont bancar folosit anterior.
Problemele au apărut din cauza unei erori administrative. Deși decesul fusese notificat, Asigurările Sociale nu au oprit plățile aferente pensiei pentru limită de vârstă, astfel că acestea au continuat să fie virate lună de lună, acumulându-se pe parcursul a 16 ani. În tot acest timp, fiul decedatului a devenit titular al contului bancar și a preluat controlul total asupra acestuia. Deși era conștient de faptul că sumele respective nu i se cuveneau, bărbatul a utilizat banii pentru cheltuieli personale și a realizat transferuri în conturile proprii și ale apropiaților săi.
Situația a ieșit la iveală abia în 2015, când CaixaBank a detectat eroarea și a informat Institutul Social al Marinei. Plățile au fost suspendate imediat, iar Asigurările Sociale au cerut recuperarea sumei totale de 231.306,91 euro. Bărbatul a refuzat să restituie banii, susținând că nu este responsabil pentru eroarea administrativă, iar cazul a ajuns în fața instanțelor.
Bărbatul a păstrat tăcerea timp de 15 ani
Prima instanță care a judecat speța a fost Tribunalul Provincial din Santa Cruz de Tenerife, care l-a condamnat pe bărbat pentru o infracțiune împotriva Securității Sociale, în conformitate cu articolul 307 ter din Codul Penal. Instanța a apreciat că tăcerea păstrată timp de 15 ani echivalează cu o fraudă activă în raport cu administrația. Astfel, bărbatul a fost condamnat la doi ani de închisoare, o amendă de 400.000 de euro și obligația de a restitui cei 231.306,91 euro încasați necuvenit. În plus, CaixaBank a fost desemnată răspunzătoare civilă subsidiară pentru că nu a respectat obligația de control bancar.
Bărbatul a contestat decizia la Înalta Curte de Justiție a Insulelor Canare (TSJC), susținând că nu a comis nicio fraudă, ci doar a beneficiat de o eroare a administrației, care a continuat să efectueze plățile, în ciuda notificării făcute de mama sa. Argumentul său a fost acceptat de TSJC, care a stabilit că întreaga culpă aparține administrației și că nu există dovezi directe care să ateste o acțiune frauduloasă a bărbatului. În consecință, instanța a dispus achitarea.
Însă, în urma recursului declarat, Curtea Supremă a analizat din nou cazul și a decis să anuleze achitarea, menținând condamnarea inițială. Judecătorii Curții Supreme au subliniat că simpla omisiune a notificării directe, dublată de utilizarea sumelor în interes personal, constituie o formă clară de fraudă premeditată. „Nu este vorba doar despre a profita de o eroare administrativă, ci despre a o alimenta și a o susține activ, pe termen lung”, au arătat magistrații în motivarea deciziei, potrivit publicației Noticiastrabajo.
Curtea Supremă a subliniat și faptul că, potrivit articolului 231 din Legea Generală a Securității Sociale, beneficiarii au obligația de a comunica orice modificare care poate afecta dreptul la prestații. În plus, articolul 55 din aceeași lege prevede că orice sume încasate necuvenit din fonduri publice trebuie returnate integral.
Prin urmare, instanța supremă a stabilit definitiv că bărbatul nu doar a profitat de o eroare, ci a întreținut-o intenționat, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Astfel, condamnarea la doi ani de închisoare, amenda de 400.000 de euro și obligația de restituire a celor 231.306,91 euro au rămas definitive.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
