În anul 1991 erau 10.000, iar asta arată cât de rapidă a fost creșterea. Pentru a ilustra aceste date este Benedetto Coccia, cercetător la Institutul de Studii Politice 'S. Pius V', unul dintre curatorii studiului „30 de ani de imigrație românească în Italia”, creat împreună cu Centrul de Studii și Cercetare Idos. Studiul a fost prezentat la Roma în cadrul conferinței „Românii în Italia între vechi stereotipuri și noi orizonturi”, organizată în Campidoglio de Ambasada României în Italia.
O cercetare în care, continuă Coccia, „am implicat și oameni de origine română pentru că de multe ori se dezbate ce așteptăm de la comunitățile străine, dar puțin despre ce așteaptă ei de la țara noastră”. Titlul „Jumătate de rădăcină”, explică expertul, „nu indică o legătură ruptă, ci mai degrabă că a crescut pe două meleaguri diferite și a început când Traian i-a adus pe romani în Dacia, unde au rămas până în anul 271. Limba română este singura limbă neolatină din zonă. Urme se găsesc și în drept, în filozofie și în cultură”. Atracția volumului este de „a nu tăia această rădăcină străveche, cedând la asimilarea completă a culturii italiene. Integrarea nu înseamnă renunțarea la identități, obiceiuri și valori. Toate acestea trebuie păstrate în viață, pentru că reprezintă o sursă de îmbogățire pentru Italia”.
Mulți români, „exemple de succes”
În meritele studiului intră și Antonio Ricci, cercetător la Idos: „Avem în fața a treia ediție a volumului, primele două au servit la combaterea stereotipurilor, agravate în 2007 din cauza crimei Reggiani (n.r. - femeia ucisă în Roma de un tânăr român, condamnat ulterior la închisoare pe viață). În acest din urmă studiu ne uităm însă la perspective de viitor: mulți tineri născuți și crescuți aici, sunt purtători de exemple de succes”.
Potrivit lui Ricci, printre cele mai interesante elemente care au reieșit din raport se numără faptul că „experiența românească reprezintă un laborator al cetățeniei europene”, pentru că dacă tații „erau considerați imigranți, copiii și nepoții sunt cetățeni europeni”.
„610.000 de muncitori, 50.000 de antreprenori și 63.000 de șomeri”
Din studiu reies și alte date, cum ar fi prezența astăzi a unui număr mai mare de femei singure care părăsesc țara pentru a lucra în Italia. Familii separate care numără „150.000 de copii care rămân în România, dar – avertizează cercetătorul – nu ar trebui să ducă la învinovățirea femeilor care se mută cu curaj la muncă și își construiesc un viitor mai bun”. Apoi sunt „250.000 născuți în Italia”.
Ricci continuă: „Sunt 610.000 de muncitori, 50.000 de antreprenori și 63.000 de șomeri care sunt afectați ca și noi de criză. Angajații îndeplinesc în principal sarcini necalificate, de exemplu în agricultură sau în sarcini de îngrijire a casei sau a bătrânilor”. Cifre care „au fost indispensabile în timpul pandemiei de Covid 19”. Doar 5%, avertizează Ricci, „desfășoară locuri de muncă calificate, dar această cifră este în creștere”, obiectiv care ar fi mai ușor atins „dacă s-ar simplifica recunoașterea calificării”.
În general, cetățenii români „contribuie cu 2 puncte procentuale la PIB-ul Italiei, din cei 10% care provin din comunitățile străine”, conchide savantul.
---------------------------------------------------------------
Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp, atunci când apare o nouă știre de interes EXCLUSIV pentru românii din ITALIA, puteți intra pe grupurile de WhatsApp al cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:
-> https://chat.whatsapp.com/DIfmKOQTNNO5InDDSWwifG
-> https://chat.whatsapp.com/JCB7XM4tEl08V1iMcc9g8N
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
