Un polițist suedez a depus o plângere la Ombudsman (n.r. Avocatul Poporului) împotriva comunei Järfälla, în urma unei decizii de a lua un băiat dintr-un centru de plasament SiS și de a-l trimite cu avionul în străinătate. Conform plângerii, acest fapt poate fi asemănat cu o deportare ilegală.
La sfârșitul lunii august, serviciul social din Järfälla a cerut ajutorul poliției - o așa-numită „asistență forțată” - pentru a muta un băiat aflat într-un centru SiS din Norrbotten către România. Acest lucru reiese dintr-o plângere depusă împotriva comunei.
„Consider că municipalitatea a acționat în afara atribuțiilor sale când a făcut acest lucru”, a declarat Fredrik Nilsson, ofițer de serviciu la Poliția Regională Nord, care a înregistrat plângerea.
Un polițist suedez sare în ajutorul unui băiat român, abandonat de părinți în străinătate: „Semănă cu o deportare“
La începutul lunii iulie, serviciul social din Järfälla a decis să intervină imediat pentru a prelua un băiat conform Legii privind îngrijirea copiilor (LVU). Acesta fusese adus cu o zi înainte la poliție, fiind suspectat de furt calificat.
Potrivit anchetei poliției, băiatul trăia în condiții mizere, iar părinții l-au lăsat și au plecat înapoi în România, fiind neclar cine a avut grijă de el.
Băiatul a început să se asocieze cu infractori mai în vârstă și, la sfârșitul lui iulie, el și alți tineri au fost condamnați pentru furt calificat. Tribunalul a decis ca băiatul să fie plasat într-un centru pentru tineri, dar, deoarece fusese deja preluat în custodie din cauza necesităților sale de îngrijire, el a fost trimis să efectueze tratamentul planificat în centrul SiS din Norrbotten.
Părinții l-au abandonat în condiții mizere în grija nimănui și s-au întors în România
Cu toate acestea, la sfârșitul lunii august, comuna Järfälla ar fi cerut de mai multe ori ajutorul poliției din Norrbotten pentru a transporta băiatul la aeroportul Arlanda și pentru a-l trimite în țara de origine. Fredrik Nilsson i-a sfătuit pe șeful postului să respingă cererea, dar sub presiunea comunei, un alt factor de decizie ar fi aprobat cererea.
„Consider că acest lucru poate fi comparat cu o deportare din Suedia fără o hotărâre prealabilă de deportare. Nici în hotărârea tribunalului, nici în hotărârea instanței administrative nu se menționează că băiatul ar trebui să fie deportat. Băiatul nu a avut ocazia să-și prezinte solicitarea de transport în țara de origine în instanță”, a declarat Fredrik Nilsson în plngerea sa către Ombudsman.
El afirmă că, de asemenea, consiliul social nu are dreptul să ceară poliției ajutor pentru cineva aflat deja în custodia unui centru SiS. Doar SiS, ca instituție distinctă, poate face acest lucru.
Ce s-a întâmplat cu băiatul în România este neclar
„Trebuie doar să aprobăm asistența în cazurile în care serviciul social sau SiS are legea de partea lor, și asta poate fi vorba despre examinări medicale sau plasarea într-o familie sau centru SiS. Dar acel tip de îngrijire nu este disponibil la aeroportul Arlanda”, a spus polițistul
În plângerea sa către Avocatul Poporului, Fredrik Nilsson scrie că Järfälla a contribuit la expulzarea unui cetățean al unui alt stat membru al UE, ceea ce poate fi asimilat unei infracțiuni și, în final, poate complica cooperarea internațională.
Ce s-a întâmplat cu băiatul în România este neclar. În decizia instanței administrative din august, se menționa că Järfälla aștepta încă răspunsuri de la autoritățile din România. Ombudsman a demarat o investigație și solicită răspunsuri de la autoritățile locale din comuna Järfälla.
„Nu suntem pregătiți să facem comentarii încă. Este o plângere extinsă pe care trebuie să o investigăm și să examinăm cu atenție pentru a vedea ce este posibil să fie adevărat”, a declarat Lotta Erlandsson, șefa secției de protecție a individului și familiei în comuna Järfälla.
Administrația publică din Järfälla va face declarații în fața consiliului social mai târziu, în cursul lunii martie.
Când pot apela serviciile sociale la ajutorul Poliției?
Când serviciul social decide să preia custodia unei persoane conform Legii privind îngrijirea copiilor (LVU), în anumite situații, aceștia pot solicita ajutorul poliției - printr-o procedură numită "asistență forțată". Aceasta ar trebui să aibă loc doar în cazuri de urgență și în momente în care puterea de acțiune a poliției, inclusiv folosirea forței, ar putea fi necesară.
Este serviciul social care decide dacă există nevoia de asistență forțată, nu poliția. În schimb, poliția trebuie să verifice dacă cel care solicită asistența forțată are autoritatea de a o face.
Conform legii, serviciul social poate solicita asistența forțată doar dacă există o hotărâre de implementare a măsurilor de îngrijire sau pentru a aduce persoana în cauză la o examinare medicală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
