După ce tatăl român a impus deja prin tribunale ca copilul său, care are o mamă maghiară, să meargă la o grădiniță în limba română, părinții se ceartă acum cu privire la limba în care ar trebui să fie înscris băiatul la școală.
De data aceasta, mama s-a adresat instanței pentru a obține o hotărâre care să îi permită copilului său să învețe în limba maghiară. Tatăl, pe de altă parte, a insistat întotdeauna ca copilul să fie învățat în limba oficială a statului, conform presei ungare.
Instanța a dispus ca minorul să fie înscris în clasa pregătitoare de limbă română
Instanța din Klausenburg a respins plângerea mamei, a admis cererea tatălui și a dispus ca minorul să fie înscris în clasa pregătitoare de limbă română de la Școala Primară Nicolae Iorga. Mama are la dispoziție cinci zile pentru a contesta decizia.
În cererea sa actuală, tatăl a mai susținut că minorul frecventează o grădiniță în limba română, care se bazează, de asemenea, pe o hotărâre judecătorească.
"Minorul trebuie să învețe limba română pentru că locuiește în România, iar limba română este limba oficială. De asemenea, aceasta îi va oferi șansa de a se integra mai bine în comunitate și în societate, deoarece va învăța să citească și să scrie corect în limba română. În acest fel își va putea alege universitatea și profesia pe care și-o dorește și nu va fi restricționat sau forțat să își continue studiile sau să lucreze în Ungaria, unde limba oficială este maghiara", spune tatăl.
Femeia de origine maghiară este de o altă părere
Mama, care lucrează ca și consilier juridic, a declarat pentru portalul de știri Krónika, în urmă cu trei ani, în timpul disputei juridice legate de grădiniță, că a fost foarte îngrijorată de argumentul potrivit căruia copilul nu ar avea niciun viitor dacă ar merge la o grădiniță sau o școală maghiară.
„Am fost la o grădiniță și la o școală maghiară și totuși am terminat aceeași facultate de drept în limba română cu rezultate excelente ca și tatăl copilului", a explicat la vremea respectivă maghiarul din Klausenburg.
Hotărârile judecătorești creează un precedent periculos, deoarece devalorizează învățământul în limba maternă, a cărui importanță excepțională este confirmată de toți experții în educație, în termenii unei politici lingvistice naționaliste și susțin indirect o strategie niciodată abandonată de statul român, care vizează asimilarea minorităților autohtone.
Dacă un copil frecventează o școală primară în care se predă într-o limbă străină (de stat), cu greu poate avea sentimentul de reușită. Drept urmare, copiii și părinții, în mod conștient sau inconștient, suprimă limba maternă din comunicarea de zi cu zi pentru a facilita adaptarea la limba de stat, ceea ce, la rândul său, deschide ușa asimilării.
Copiii din cuplurile binaționale pot învăța limba de stat la un nivel ridicat în școlile minoritare
Ca de atâtea ori, nu se presupune că limbile din această țară încă multietnică sunt egale, ci că sunt subordonate limbii române de stat. Argumentul firav al bunăstării copilului nu poate relativiza dreptul copilului la o limbă maternă, mai ales că acesta crește alături de mama sa. În afară de aceasta, în condiții normale, mamele sunt întotdeauna primele și cele mai importante figuri de atașament pentru copiii lor, fapt care trebuie să se reflecte și în folosirea și educarea limbii.
De asemenea, copiii din cuplurile binaționale pot învăța limba de stat la un nivel ridicat în școlile minoritare. Pe de altă parte, școlile cu predare exclusiv în limba română transmit o imagine a istoriei în care fostele națiuni purtătoare de stat din Transilvania (maghiari, secui, sași transilvăneni) sunt văzute de obicei ca un "ghimpe în coasta" a populației majoritare de astăzi. Consecințele psihologice asupra stimei de sine a adolescenților non-români pot fi ușor de înțeles.
Membri importanți ai minorităților etnice din România
Președintele și viceprim-ministrul României, mai mulți miniștri și secretari de stat sunt membri ai minorităților etnice care au urmat școlile de limbă germană și maghiară și care, în mod evident, sunt capabili să se descurce cu succes în limba oficială.
Același lucru este valabil și pentru Slovacia, unde, pe lângă prim-ministru, doi etnici maghiari sunt în discuție pentru portofolii importante în guvernul de experți. Așadar, este pur și simplu greșit să spunem că părinții blochează oportunitățile de carieră dacă preferă predarea în limba maternă.
Nesiguranța ocazională în abordarea limbii de stat are de-a face cu o didactică a limbii defectuoasă și depășită, care timp de decenii nu a ținut cont de diferitele condiții prealabile și nu a înțeles limba ca mijloc de comunicare, ci ca instrument de asimilare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
