Hamsia e vedetă la mare. Prăjită, cu mămăligă sau cartofi prăjiţi şi, musai, cu mult usturoi - e mâncarea preferată a turiştilor pe plajă. Mai ales că merge de minune cu un pahar cu bere rece. Ce te faci, însă, când hamsia e înlocuită cu şprot? Un peşte mai ieftin şi mai slab calitativ şi al cărui gust diferă de hamise? Numai cunoscătorii îşi dau seama imediat că au fost inşelaţi.
Turiştii care vin la mare îşi doresc să aibă parte şi de o experienţă culinară inedită, şi aici vorbim despre o masă cu peşte. De aceea vin în cerhanale, unde e important să fim atenţi la ce avem în farfurie. Diferenţele sunt vizibile atunci când peştii sunt alăturaţi. Şprotul este mult mai mic, hamsia este mai mare.
Care este diferenţa de preţ între şprot şi hamsie
De ce se întâmplă confuzia aceasta? Este şi voită, pentru că unii dintre comercianţi preferă să cumpere şprot, având în vedere că un kilogram costă în jur de 5-6 lei, şi să îl vândă pe post de hamsie, care costă 12 lei pe kilogram. Ei în înşală în acest fel pe turiştii care vin la mare.
„Vorbeam cu reprezentanţii acestei cerhanale şi ne spuneau că nu trebuie să denigrăm prea mult şprotul, pentru că şi şprotul este un peşte foarte gustos”, transmite Observator.
ANAT: Peste 60.000 de turişti au fost pe litoral de Rusalii; aceştia au cheltuit circa 150 milioane de lei
Peste 60.000 de turişti au fost pe litoral cu ocazia mini-vacanţei de Rusalii, cu mult mai mulţi faţă de perioada similară a anului trecut, când pe litoral au fost doar 10.000 de turişti, în contextul unui an 2021 dominat încă de restricţii şi de temeri, conform datelor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), obţinute în urma consultărilor touroperatorilor specializaţi şi a partenerilor hotelieri.
„La acest aflux de turişti a contribuit mult eliminarea totală a restricţiilor, litoralul românesc redevenind o destinaţie dedicată distracţiei, evenimentelor, festivalurilor. Minivacanţa de Rusalii reprezintă încă un pas foarte important de revenire la normalitate a turismului românesc şi marchează, practic, deschiderea sezonului estival.
Estimările ANAT sunt că pe litoralul românesc s-au cheltuit, în perioada 10 - 13 iunie, circa 150 de milioane de lei. Cele mai aglomerate staţiuni au fost Mamaia - Mamaia-Nord, Eforie Nord, Venus şi, fireşte, Vama Veche”, se menţionează într-un comunicat al ANAT.
În Delta Dunării, multe hoteluri şi pensiuni au avut un grad de ocupare de peste 90%, găzduind mii de turişti, iar românii au mai optat şi pentru zonele de turism rural (Bran-Moieciu, Apuseni, nordul Olteniei - Oltenia de sub munte, Maramureş, Bucovina etc.), turism montan (Predeal, Poiana Braşov, Sinaia) dar şi pentru staţiuni balneare (Băile Herculane, Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata). ANAT estimează că circa 50.000 de români şi-au petrecut minivacanţa în celelalte zone turistice ale României, cu excepţia litoralului.
De asemenea, peste 20.000 de turişti au fost pe litoralul bulgăresc, 15.000 în Grecia (în special Halkidiki, Paralia Katerini, Thassos) şi circa 5.000 în Turcia (Bodrum, Kuşadasi, Antalya)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
