Guvernul ungar a anunțat că, începând din 2015, a alocat 1,8 miliarde de euro în scopul protejării graniței sudice, o frontieră externă a Uniunii Europene, împotriva sosirii migranților. Potrivit informațiilor furnizate marți de agenția de presă EFE, doar 1% din această sumă a fost contribuția Bruxelles-ului.
La inaugurarea unei noi porțiuni de gard, în lungime de 10 kilometri, la granița cu Serbia, secretarul de stat pentru afaceri interne, Bence Retvari, a declarat că "Ungaria a investit deja 1,8 miliarde de euro în apărarea frontierei de sud", conform agenției de presă MTI, preluată de Agerpres.
Pentru a descuraja fluxul de refugiați care sosesc în Europa prin ceea ce este cunoscută ca ruta Balcanilor, autoritățile de la Budapesta au construit un gard înalt de sârmă ghimpată pe o distanță de 150 de kilometri, la frontiera cu Serbia.
Guvernul condus de Orban este criticat atât de Uniunea Europeană, cât și de organizațiile neguvernamentale, pentru politicile sale restrictive privind migrația, pentru tratamentul inuman al refugiaților și pentru faptul că face aproape imposibilă solicitarea de azil, potrivit informațiilor furnizate de EFE.
Măsuri controversate ale autorităților din Ungaria în ceea ce privește migranții
Politica Ungariei în ceea ce privește migranții a fost marcată de o serie de măsuri restrictive și controversate. Guvernul condus de Viktor Orban a adoptat o poziție fermă împotriva migrației și a promovat politici cu caracter naționalist și anti-imigrație. Aceste politici au stârnit critici atât în interiorul țării, cât și din partea Uniunii Europene și a organizațiilor neguvernamentale.
Încă din 2015, când a escaladat criza migranților în Europa, Ungaria a devenit una dintre primele țări care au luat măsuri pentru a-și proteja frontierele. Autoritățile ungare au ridicat un gard cu sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de sud, în special la granița cu Serbia, pentru a descuraja și a împiedica trecerea migranților. Acest gard înalt și măsura în sine au fost criticate de mulți, acuzându-se Ungaria de încălcarea drepturilor omului și de tratarea inumană a refugiaților.
Ungaria a adoptat și o serie de legi și politici pentru a limita migrația și a dificulta accesul solicitanților de azil în țară. De exemplu, legea "Stop Soros", numită astfel după numele magnatului american de origine ungară George Soros, a fost adoptată în 2018 și vizează organizațiile neguvernamentale care sprijină migranții și solicitanții de azil. Această lege a fost criticată pentru restricționarea libertății de expresie și a activității ONG-urilor care se ocupă de drepturile migranților.
Ungaria a impus și politici dure de azil, întârziind și dificultând procesul de evaluare a cererilor de azil și aplicând un sistem de detenție pentru solicitanții de azil. Aceste politici au fost criticate pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale migranților și pentru că îngreunează accesul la protecție și asistență umanitară.
Toate aceste măsuri și politici adoptate de guvernul ungar au atras critici din partea Uniunii Europene și a altor state membre. Ungaria a fost acuzată de încălcarea valorilor și principiilor europene, cum ar fi respectarea drepturilor omului, solidaritatea și deschiderea față de migranți. Disputele între Ungaria și Uniunea Europeană cu privire la politica migratorie au dus la tensiuni și la proceduri de infringement împotriva Ungariei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
