Europa a consumat în anul 2021 un volum de 552 miliarde metri cubi de gaze naturale, 84% fiind importate. Importurile din Federaţia Rusă au fost de 34,5% (172 miliarde mc/an).
"S-ar putea, conform studiului AEI „Alimentarea cu energie a Europei, în perspectiva crizei UE - Rusia”, să se aplice sancţiunea autosistării imediate a gazelor naturale din Rusia spre Europa, teoretic, fără să apară dificultăţi în continuitatea livrării gazelor consumatorilor în această perioadă", susţin experţii asociaţiei.
Aceasta având în vedere perioada în care ne găsim şi temperaturile prognozate, relativ ridicate, pentru luna martie 2022, consumurile zilnice de gaze la nivelul Europei sunt relativ scăzute, cantităţile de gaze existente încă în depozitele subterane.
"Aceasta ar fi într-adevăr o acţiune eficientă şi eficace a Uniunii Europene”
De asemenea, există posibilitatea suplimentării importurilor de LNG (inclusiv prin disponibilizarea unor gaze contractate de alte ţări - vezi declaraţia Japoniei), suplimentarea cantităţilor importate pe conducte din alte zone decât Rusia, redeschiderea unor zăcăminte parţial închise din alte considerente decât cele tehnic (Groningen), redeschiderea unor centrale pe cărbune sau centrale nucleare care ar putea disponibiliza gazele naturale arse pentru a produce energie electrică, schimbarea fluxurilor de gaze pentru a suplimenta cantităţile de gaze în special în ţările cu dependenţă de 100% de gazul rusesc (Bulgaria, Ţările Baltice, Finlanda) şi mai ales socializarea costurilor unei astfel de acţiuni la nivelul întregii Europe,
"Aceasta ar fi într-adevăr o acţiune eficientă şi eficace a UE. Ar fi şi o acţiune care să permită UE să se desprindă de trecut, să facă paşi importanţi spre viitorul energetic, paşi mult prea mici realizaţi în ultimii ani, înspre asigurarea unei Securităţi Energetice Europene, intitulată discret Green Deal. Este o acţiune care are riscuri minime, dar ar putea în premieră UE să şi verifice nenumăratele teorii ale Directivelor şi Regulamentelor Europene existente, privind funcţionarea integrată a Uniunii Energetice Europene, privind mecanismele de întrajutorarea la sistarea gazelor etc", se mai arată în analiză.
Există unele riscuri pe termen mediu şi lung
„Pentru multe din ţările europene, aceasta ar putea echivala cu rezilierea contractelor pe gaze pe termen lung încheiate cu Gazprom, contracte care au cantităţi şi preţuri predictibile pe termen lung, mult inferioare faţă de preţurile existente în momentul de faţă pe pieţele bursiere; având în vedere că nu se cunoaşte cât va dura acest conflict, în situaţia nerezilierii contractelor de achiziţie gaze, există posibilitatea ca să fie afectate umplerea depozitelor de înmagazinare în vara lui 2022 şi respectiv să fie afectată securitatea energetică a unor ţări; pierderea avantajelor economice, sociale şi politice ale unor ţări în raport cu altele, tocmai urmare a relaţiilor şi contractelor cu Gazprom, răcirea relaţiilor deosebit de bune dintre Gazprom şi anumite ţări din UE", mai spun specialiştii AEI.
În plus, gazele în Europa s-ar scumpi la un nivel de 100 - 125 euro/MWh pentru tot gazul şi nu doar pentru 30-40%, cât sunt cele care se tranzacţionau acum pe burse.
Aceste riscuri pot să fie acoperite prin măsuri care ar permite Europei să poată treacă, însă nu fără emoţie iarna 2022/2023, dar care ar face ca, începând cu iarna 2023/2024, Europa să nu mai fie dependentă de Gazprom, consideră reprezentanţii asociaţiei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
