Primul seism a avut loc în după-amiaza zilei de 21 aprilie 2025, la ora 16:18, și a înregistrat o magnitudine de 3.6 pe scara Richter. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 121,2 kilometri, fiind caracteristic regiunii Vrancea, cunoscută pentru seismele sale intermediare și adânci. A fost, de altfel, doar începutul unei serii care avea să continue cu o frecvență îngrijorătoare, indicând o activitate tectonică intensă și neobișnuit de concentrată într-un interval scurt de timp.
În decurs de aproximativ o oră, între orele 23:16 și 00:24, patru alte cutremure s-au produs în aceeași zonă. Cel mai puternic dintre acestea a fost cel de la ora 23:16:02, care a atins magnitudinea de 3.9 și s-a produs la o adâncime de doar 24,4 kilometri, ceea ce îl face semnificativ mai aproape de suprafață față de primul seism. Epicentrul a fost localizat la 32 km sud-vest de Focșani, 38 km nord de Buzău, și sub 100 de kilometri de orașe importante precum Brăila, Galați și Ploiești. A fost, fără îndoială, cel mai intens dintre toate cutremurele din acea noapte.
La doar două minute după acest seism, la ora 23:18:10, pământul a tresărit din nou. Al doilea cutremur din serie a avut o magnitudine de 3.3 și o adâncime de 18,8 km. Deși mai slab decât precedentul, a confirmat ideea unei activități seismice în lanț, semn că tensiunile din scoarța terestră din zonă nu s-au disipat, ci din contră, au continuat să se manifeste cu o intensitate ușor variabilă, dar constantă.
În intervalul imediat următor, între ora 23:18 și puțin după miezul nopții, alte două cutremure s-au produs, cu magnitudini de 2.8 și 3.0, completând seria celor cinci evenimente tectonice în doar opt ore. Deși niciunul dintre ele nu a fost de intensitate suficientă pentru a provoca pagube materiale sau victime, activitatea seismică susținută dintr-un interval atât de scurt ridică întrebări privind stabilitatea tectonică din zonă și posibilitatea unor seisme mai mari în viitorul apropiat.
Cutremurele din zona Vrancea
Zona Vrancea este recunoscută ca fiind una dintre cele mai active din punct de vedere seismic din Europa de Est, fiind responsabilă de cele mai puternice cutremure înregistrate în România în ultimele secole. Caracteristicile unice ale faliilor tectonice din zonă fac ca seismele de aici să fie resimțite pe arii extinse, inclusiv în capitală și în orașe din Moldova, Muntenia și chiar în sudul Transilvaniei.
Activitatea seismică de luni și marți nu a fost resimțită semnificativ de populație, dar a fost atent monitorizată de specialiști. INCDFP a transmis că nu se impune, pentru moment, nicio alertă de natură majoră, dar că zona rămâne sub observație, iar frecvența și magnitudinea cutremurelor din ultimele ore sunt luate în serios.
Cutremurele cu magnitudini între 2.8 și 3.9, deși nu sunt periculoase în mod individual, pot reprezenta totuși un semnal de avertizare. Istoric vorbind, astfel de secvențe seismice au fost uneori precursorii unor evenimente mai serioase, iar monitorizarea lor atentă este esențială pentru pregătirea autorităților și a populației.
Într-o țară precum România, unde memoria colectivă mai păstrează încă amintirea marilor cutremure din 1977, 1986 sau 1990, fiecare astfel de episod readuce în discuție problema consolidării clădirilor vulnerabile, a educației seismice și a capacității de reacție în caz de dezastru. De aceea, chiar și atunci când cutremurele nu lasă urme vizibile, ele ne amintesc că, sub pașii noștri, pământul rămâne mereu viu și imprevizibil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
