Întrebat cât mai ţine războiul din Ucraina, din informațiile pe care le are, Dîncu a afirmat că „nu se va termina foarte curând“.
„Toate analizele arată că acest război, care a crezut şi Putin că va dura trei zile, nu se va termina foarte curând. Sigur că se poate transforma, îşi poate schimba forma dintr-un război, să spunem, care avea ca obiectiv cucerirea unei întregi ţări, eliminarea unui guvern şi transformarea ţării în altceva se poate transforma, aşa cum s-a transformat, în acest moment se transformă încet, într-un conflict regional, într-o zonă, este localizat în zona sud-est, cele două regiuni Lugansk şi Doneţk, apoi litoralul ucrainean, încercarea ruşilor de a ajunge la Odesa“, a afirmat Vasile Dîncu.
Vasile Dîncu despre conflictul din Ucraina: „Va fi un război mai lung decât se aştepta lumea“
„Toate analizele spun că va fi un război mai lung decât lumea se aştepta. Au fost mai multe aproximări. L-am auzit şi pe preşedintele Zelenski la un moment dat spunând că acest război poate dura până spre toamnă, dar nu se ştie. Nu ştie nimeni nici intenţia pe care o are Rusia, care este condusă dintr-un singur centru şi acela, fiind o persoană, este foarte greu de anticipat ce gândeşte un singur om atunci când este vorba de război“, a adăugat ministrul de resort..
Întrebat cum s-a comporta țara și care ar fi resursele în cazul în care România ar intra sub o formă sau alta într-un război, Dînuc a afirmat că țara noastră se bazează foarte mult pe NATO.
România, pregătită de un conflict armat?
„Aici sunt mai multe aspecte care ţin de strategia de apărare a României, ca ţară NATO, şi lucrurile se schimbă. Avem deja foarte mulţi ani de când nu am mai avut stagiu militar obligatoriu, avem într-adevăr o armată de rezervişti care, din cauza acestui fapt, ajung să aibă o medie mai spre 50 de ani, deci mai spre ieşirea din activitate, dar noi suntem o ţară NATO.
A aşa cum aţi văzut în ultimii ani şi cum nici ruşii nu credeau, NATO a trecut după 2014 şi mai ales acum, după începerea din 24 februarie a războiului din Ucraina, a trecut de la securitate colectivă, de la conceptul de securitate colectivă, care însemna şi tratate şi alte lucruri, discuţii, sprijin, la apărare colectivă.
Asta înseamnă că avem de fapt o siguranţă a activării Articolul 5 din tratatul NATO în care, aşa cum spune şi Stoltenberg şi l-am auzit şi pe preşedintele Biden şi pe alţii, de fapt fiecare centimetru pătrat al unei ţări NATO este aprat de întreaga Alianţă. Ce înseamnă asta practic: Aţi văzut prezenţa înaintată, cum o numim noi mai tehnic, a trupelor NATO pe flancul estic. Asta înseamnă battlegroup-uri, grupuri de luptă - patru există în ţările baltice şi Polonia, acum se înfiinţează patru battlegroup-uri în sudul flancului: Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia - în ţările baltice sunt peste 10.000 de soldaţi NATO.
Noi în momentul ăsta avem 5.000 de soldaţi NATO cu echipamentul necesar, pentru că fiecare, atât regimentul american care a venit din Germania, cât şi batalionul, battlegroup-ul francez vin împreună cu baterii de luptă, vin împreună cu tot arsenalul pe care îl au.
Există un plan de apărare colectivă care este foarte bine pus la punct. Avem în Marea Neagră, de exemplu crucişătoare, sunt trei crucişătoare în acest moment, care sunt pregătite şi care au flotă aeriană, sunt pregătite pentru apărarea flancului estic. Şi există planuri în acest sens.
Evident fiecare ţară trebuie să se pregătească şi este un lucru pe care l-am sesizat ca fiind de fapt miezul întrebării dumneavoastră: să se pregătească şi singură pentru apărare. Trebuie să ai legi adaptate, aşa cum încercăm acum, în această perioadă, trebuie să ai populaţia pregătită pentru apărare, dar, în acest moment, nu suntem în pericol din această cauză a unei desincronizări în ceea ce priveşte pregătirea populaţiei pentru apărare“, a mai spus Dîncu la B! tv, citează RADOR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
