Ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a declarat sâmbătă că o reacție sub formă de tarife de retorsiune ar fi „dăunătoare pentru toată lumea și în special pentru noi”, conform Reuters.
Declarația a fost făcută în cadrul unui forum de afaceri desfășurat în apropiere de Milano. Giorgetti a subliniat că Roma vizează o „dezescaladare” a tensiunilor comerciale și a avertizat asupra riscurilor unei politici impulsive: „Ar trebui să evităm lansarea unei politici de contra-tarife care ar putea fi dăunătoare pentru toată lumea și în special pentru noi. Trebuie să încercăm să ne păstrăm calmul”.
Apel la Bruxelles: Italia cere o marjă de manevră bugetară mai mare
În contextul acestor evoluții, ministrul a solicitat Uniunii Europene o mai mare flexibilitate fiscală pentru statele membre, astfel încât acestea să poată compensa impactul economic negativ al măsurilor tarifare americane. Giorgetti a cerut ca normele fiscale europene să permită creșterea cheltuielilor publice în perioade de dificultate economică: „În ultimele zile s-a vorbit despre ajutor pentru companii, dar ajutorul pentru companii este o intervenție a statului care trebuie să fie permisă în conformitate cu normele UE”.
Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, are o datorie publică semnificativă și a pledat frecvent pentru mai mult spațiu bugetar în cadrul regulilor europene. Potrivit regulilor actuale, Comisia Europeană poate suspenda temporar angajamentele privind reducerea deficitului dacă zona euro se confruntă cu o încetinire economică gravă – o situație care, potrivit Băncii Italiei, devine tot mai probabilă.
Creștere economică sub așteptări și deficit în creștere
Banca Italiei a estimat vineri că economia va crește cu doar 0,5% în acest an, în scădere semnificativă față de prognoza guvernamentală de 1,2% emisă în luna septembrie. Acest context pune o presiune suplimentară asupra eforturilor guvernului de a menține deficitul bugetar sub control.
În prezent, Italia s-a angajat să își reducă deficitul sub pragul de 3% din PIB până în 2026, pornind de la nivelul de 3,4% estimat pentru 2024. Însă slăbirea ritmului de creștere economică complică această misiune.
„Datoria publică italiană înseamnă spațiu bugetar redus pentru țara noastră, o constrângere care trebuie luată în considerare în orice decizie pe care o luăm”, a avertizat Giorgetti.
Datoria publică – o presiune constantă
Conform celor mai recente estimări, datoria publică a Italiei ar putea ajunge la aproape 138% din PIB în 2026, în creștere față de nivelul de 135,3% înregistrat anul trecut. Acest indicator rămâne cel mai ridicat din zona euro după Grecia și reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea financiară a țării.
Executivul de la Roma urmează să publice săptămâna viitoare noile proiecții economice multianuale, în care se așteaptă o revizuire în scădere a prognozei de creștere atât pentru anul în curs, cât și pentru 2026.
Declarațiile ministrului Giorgetti reflectă un echilibru delicat între diplomația economică și realitățile fiscale interne. Pe de o parte, Italia încearcă să evite o confruntare directă cu Statele Unite, dar, pe de altă parte, cere sprijinul Uniunii Europene pentru a putea susține economia și companiile afectate. Într-un context internațional volatil, marja de manevră cerută de Roma devine o chestiune de supraviețuire economică, dar și de solidaritate europeană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
