Eventualele abuzuri comise de angajatorii români sau străini faţă de angajaţii români nu pot fi oprite dacă angajaţii nu depun plângeri, a scris pe Facebook.
„De zile bune sunt atentă, cer informații despre românii care au plecat sau urmează să plece la muncă în Germania, prima țară europeană care a relaxat condițiile de intrare în țară, la muncă, pentru muncitorii agricoli sezonieri. Nu m-am grăbit să comunic, am cerut și verificat informații din sursă directă/oficială.
Am înțeles că decizia a peste 2000 de români a fost să plece să lucreze în diferite landuri din Germania, fiindu-le permis acest lucru. Cum au plecat cel puțin cei care au plecat până acum anume fiind contactați direct, ei, rudele acestora sau prin diferite persoane de contact, de către angajatorii din Germania fără să solicite sprijin de la Agențiile (private) de Plasare a Forței de Muncă reprezintă tot decizia acestor oameni. Fiecare știe ce este mai bine pentru sine. Eu spun doar că bine este să plece cu forme legale, să aibă grijă ce contracte semnează, să se informeze înainte să plece. Nu pot să nu o spun și aici: indiferent unde lucrează (sunt oameni care lucrează în prezent peste tot în România; merg la lucru în fiecare zi) toți cei care muncesc trebuie să își ia toate măsurile de prevenție și de protecție în această perioadă”, a scris ministrul pe pagina de Facebook.
Ministrul Muncii: „Trebuie plecat cu forme legale de muncă în străinătate”
„Fără să fac un caz din recentele demersuri ale mele și ale echipei mele, promovez în paralel cu importanța muncii cu forme legale și obligațiile pe care - dacă oamenii au apelat la acestea - Agențiile de Plasare de Forță de Muncă le au pentru asigurarea legalității la plecare. Anume trebuie să se asigure că în contractele românilor pe care îi asistă sunt toate clauzele prevăzute de legea românească referitoare la munca sezonieră în străinătate. Orice abuz sesizat înainte de plecare trebuie imediat comunicat Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, entități cărora le-am subliniat, într-o recentă videoconferință la nivelul țării, că trebuie să acorde atenție pentru verificarea respectării legii în acest domeniu, în general și în această perioadă, în special. Pe hârtie, legislația este cuprinzătoare, la acest capitol. Țin să se respecte!
Controlul privind respectarea legislației românești la semnarea contractului (care se semnează doar după ce el este tradus în limba română pentru a fi cunoscut de angajat) revine ITM din România; controlul la față locului, în Germania, de exemplu, revine instituției de control din landul unde se află angajatorul/locul de muncă. Pentru că mi se pare - mai mult ca oricând - importantă o coordonare între cele două țări (cum de altfel mi se pare, în general, cu țările în care avem comunități importante de români la muncă) am intrat în dialog cu Ministerul Muncii din Germania. Este primul Minister cu care încep seria discuțiilor.
Trebuie plecat cu forme legale de muncă în străinătate. Și în România, la fel, trebuie să se lucreze cu forme legale. Pentru a diminua șansele unor situații surpriză la fața locului, la locul de muncă (este valabil mai ales pentru cei care pleacă pentru prima dată; aflu că sunt români care pleacă de mai mulți ani la același angajator și, deci, comunică direct) se poate apela, așadar, la entități care s-au înregistrat oficial și au asumat că acordă asistență pentru plecarea românilor, la muncă, în străinătate. Nu are nimeni obligația să plătească acest serviciu, decizia aparține fiecăruia”, a continuat Violeta Alexandru.
Violeta Alexandru: „Sunt pentru încurajarea muncii”
„Orice eventual abuz al angajatorilor (germani, români, etc., practic, indiferent unde muncesc românii) trebuie stopat dar nu se pot stopa aceste abuzuri decât în măsura în care angajații români, pe lângă faptul că este bine să plece cu forme legale, fac plângeri. Și le asumă, nu le trimit anonime. Am cerut atașaților de muncă să solicite instituțiilor de control din aceste țări să fie afișat, la vedere, un Formular de sesizări în limba română.
Dacă, totuși, cineva decide că se descurcă pe cont propriu și se lovește de situații care indică abuzuri, ambasada, consultatul României este la un telefon distanță pentru asistență. Atașații de Muncă știu de la mine că trebuie să fie în teren, alături de comunitățile de români.
Chiar dacă mulți români decid să plece la muncă în străinătate (au dreptul să aleagă locul de muncă!) și consideră că se descurcă singuri sau prin rețele informale, acest lucru nu înseamnă că nu suntem aici (în București și în Germania, prin ambasada noastră) dacă au nevoie.
Sunt pentru încurajarea muncii (în condiții de siguranță, în condiții legale) și cred în libertatea oricui de a alege unde dorește, unde consideră că îi este cel mai bine să muncească. Îmi doresc ca măsurile la care Guvernul L. Orban se gândește în această perioadă să ofere alternative interesante de muncă pentru românii care astăzi lucrează în străinătate sau au revenit în țară. Respectăm, însă, orice decizie vor lua aceștia în legătură cu locul în care aleg să muncească și, în general, îi respectăm pentru toată munca lor. Sunt oameni care muncesc”, a conchis Violeta Alexandru pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
