Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, este omagiat, an de an, la aniversarea naşterii sale, 19 februarie, printr-o zi dedicată, respectiv Ziua Brâncuşi, marcată la nivel naţional începând din anul 2016.
Un prim pas în instituirea acestei zile l-a făcut scriitorul Laurian Stănchescu, preşedinte al Fundaţiei Ideea Contemporană, care, la 2 februarie 2015, a solicitat printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, şi transmisă AGERPRES, să declare Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, pe data de 19 februarie: "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie 'Ziua Naţională Constantin Brâncuşi'". În opinia sa, ziua de naştere a sculptorului Constantin Brâncuşi, 19 februarie 1876, "este înscrisă în Calendarul Culturii Universale ca o dată biblică, se năştea cel care avea să fie 'Patriarhul şi Părintele Sculpturii Moderne', 'Titanul din Hobiţa', Constantin Brâncuşi, gorjeanul care ne-a dus în universalitatea lumii şi ne-a înrudit cu Dumnezeu".
Constantin Brâncuși, o valoare românească
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari, care, în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro, susţineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuşi" - sărbătoare naţională legală lucrătoare, reprezintă "o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (...) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi".
La 16 iunie 2015, propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".
Câteva luni mai târziu însă, la 4 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, iar la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Irina Rimes, ambasadorul onorific al Zilei Brâncuși din acest an
Ministrul propus pentru Cultură, Bogdan Gheorghiu, care a fost audiat ieri în comisiile de specialitate ale Parlamentului, a explicat motivele care l-au determinat să o aleagă pe Irina Rimes ca ambasador al evenimentelor aferente Zilei Brâncuşi din acest an, unul dintre atuurile menţionate fiind "decenţa artistei".
"Aici s-a creat o confuzie. Eu am invitat-o să fie promotor al unui eveniment. Haideţi să clarificăm un lucru! Acolo (la MNAR - n.r.) vor veni tinerii pentru a face un tur gratuit, cum vom oferi noi (...). Dânsa, ca promotor, ne va ajuta să aducem tinerii la eveniment, iar acolo muzeografii profesionişti vor prezenta tinerilor opera lui Brâncuşi expusă în MNAR. Promotor de eveniment nu este egal specialist. (...) Nu am vrut să asociem acest eveniment cultural cu o persoană care să nu aibă legătură cu ceea ce înseamnă 'decent". Irina Rimes a vrut în primul rând atuul de a fi un artist decent, un artist cu o muzică bună. Dânsa are versuri cu mesaj. În general, artiştii veniţi de peste Prut au versuri cu mesaj. Sunt artişti mai profunzi din punctul meu de vedere. Este o alegere potrivită pentru că impactul este cel pe care noi ni l-am dorit. Putem spune că impactul a fost peste aşteptările noastre", a declarat el.
Propunerea Irinei Rimes a stârnit numeroase polemici
De altfel, ministrul a avut o polemică şi cu senatorul Ştefan Băişanu pe această temă.
"Să nu cumva ca oameni care vor duce mai departe ideea de Mihai Eminescu, aşa cum aţi făcut cu Irina Rimes, să fie Salam sau Copilul Minune, sau cum Dumnezeu mai sunt, dintr-ăştia, pentru că ne faceţi de râs în faţa poporului român. Ce anume a stat la baza actului pe care l-aţi făcut atunci când aţi propus-o pe Irina Rimes să fie o portavoce pentru a lansa în spaţiul public românesc ideea de Brâncuşi şi întreaga sa operă culturală. (...) Un scriitor român a spus în felul următor, ca să vă lămuriţi în ce eroare sunteţi: 'Beethoven nu poate fi cântat la muzicuţă'. Nu v-am cerut să-mi spuneţi cine este Irina Rimes", i-a reproşat Băişanu.
Potrivit lui Gheorghiu, paralela senatorului a fost una "absolut nepotrivită", ministrul propus pentru Cultură explicând că Irina Rimes "este un artist extrem de popular atât în R Moldova, cât şi în România, ea adunând pe Youtube peste 40 de milioane de vizualizări".
"Am văzut o paralelă absolut nepotrivită a domnului Băişanu cu un artist pe care dânsul îl ascultă. Eu nu consum astfel de produse culturale. Hai să vedem din toată dezbaterea asta din ultimele zile cine este Irina Rimes. La începutul anului 2019, Irina Rimes a fost numită artistul anului în Republica Moldova, în cadrul evenimentului 'Omul anului' organizat la Chişinău. E foarte bine pentru a fi edificaţi, pentru că m-au întrebat cum am ajuns la această concluzie. Nu multă lume ştie că Irina Rimes scrie poezii, iar un volum al său a fost lansat la Teatrul de Operetă 'Ion Dacian' şi chiar marea actriţă Maia Morgenstern a recitat câteva poezii din volumul Irinei Rimes. Irina Rimes este un artist extrem de popular atât în Republica Moldova, cât şi în România, ea adunând pe Youtube peste 40 de milioane de vizualizări. În 2019, revista 'Forbes' a inclus-o în topul celor mai de succes tineri din generaţia sub 30 de ani. Ca să ne înţelegem: comparaţia cu alţi artişti pe care-i ascultă colegii care-i nominalizează, eu nu-i cunosc, este mai mult decât nepotrivită, este complet deplasată", a spus Gheorghiu.
Brâncuși, uitat în tăcere
Ministrul Gheorghiu a accentuat că "până acum, Ministerul Culturii nu a făcut în niciun an nimic, absolut nimic pe 19 februarie".
"Nu am văzut pe nimeni să întrebe, în anii trecuţi, de ce ministerul nu face nimic pe 19 februarie, cu ocazia Zilei Brâncuşi. Iată că în primul an când ministerul face un eveniment, şi va fi un eveniment reuşit, vă promit acest lucru, muncim foarte mult la acest aspect şi vă invit pe toţi în curtea Palatului Regal, unde va fi o proiecţie 3D. Am încercat să spargem tiparele pentru a aduce un segment nou de public, nu publicul deja câştigat de fenomenul cultural. A fost o analiză şi a fost o decizie luată în urma unor discuţii. Ne-am bazat pe nişte criterii clare. Irina Rimes este un artist decent. Este o decizie asumată. Au încercat unii să facă nişte comparaţii complet deplasate. Am auzit nişte nume de care nici nu ştiam. Puteaţi să luaţi pe X şi pe Y. Nu am cunoştinţă ca vreo persoană din minister să-l fi contactat pe domnul Manole", a mai spus Bogdan Gheorghiu.
Mai multe evenimente menite să aducă în atenţia publicului opera lui Constantin Brâncuşi vor fi organizate astăzi la Bucureşti şi Târgu Jiu, la împlinirea a 144 de ani de la naşterea sculptorului, relatează Agerpres.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
